poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
DICTIONARUL LIMBII ROMANE
AGENDA MWDICALA
BIOLOGIE
BILOLOGIE
GEOGRAFIE
CROITORIE PENTRU INCEPATORI ACASA
ANATOMIE
IMAGINI FLORA SI FAUNA
ARTICOLE
Ascensiunea Apei In Corpul Plantelor
Asimilatia Carbonului La Plante
Biogazul Sursa Neconvetionala De Energie
Studiu Celulei Vegetale
Chimiosinteza Chemosinteza
Circulatia Substantelor Organice In Corpul Plantelor
Clorofila A Si B
Compozitia Chimica A Materiei Vii
Diferentierea Celulara Histogeneza
Diviziunea Amitotica Sau Amitoza
.Acasa » BIOLOGIE » BIOGAZUL SURSA NECONVETIONALA DE ENERGIE







Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Google+
BIOGAZUL SURSA NECONVETIONALA DE ENERGIE


Biogazul- sursa neconvetionala de energie, referat biologie

„Metanogeneza furnizeaza un biocombustibil eficient, realizand in acelasi timp, nepoluarea mediului si producerea unui ingrasamant agricol bogat in nitrati si fosfati"

G. Zarnea

Limitarea rezervelor de petrol si gaze naturale ale Terrei a determinat, in toata lumea, intense incercari de introducere in circuitul energetic al altor surse care sa acopere, intr-o masura mai mare, necesarul de energie pentru unele procese. Tot mai mult se intreprind actiuni pentru utilizarea surselor neconventionale de energie: energia solara, energia eoliana si utilizarea biogazului.

Dupa cum se stie, din procesele de productie agricola rezulta o cantitate mare de produse auxiliare refolosibile. Multe dintre acestea au valoare economica, putand fi utilizate ca sursa de biogaz (biometan). Biogazul se obtine din deseuri agroindustriale, forestiere sau din deseuri animale, in urma unor activitati fermentative a unor microorganisme (bacterii) anaerobe.

Bacteriile producatoare de metan sunt foarte greu de izolat si studiat ca atare si cunostintele referitoare la biochimia lor sunt relativ putine. Se cunosc bacterii producatoare de acizi (acidogene) si producatoare de gaz metan (metanogene).

In vederea obtinerii biogazului, deseurile se amesteca cu cantitati mari de microorganisme anaerobe in lipsa completa a aerului. In aceste conditii se dezvolta foarte bine bacteriile care sunt capabile de a transforma deseurile organice in gaz metan si dioxid de carbon.

Procesul anaerob de transformare a deseurilor organice complexe se desfasoara in doua faze: in prima faza bacteriile anaerobe, acidogene transforma substantele organice complexe, cum sunt grasimile, proteinele, hidratii de carbon, prin procese de hidroliza si alte reactii in substante organice mai simple: acizi organici volatili s.a. In faza a doua acizii organici sunt transformati in produsi gazosi de catre un grup de bacterii producatoare de metan (metanogene), formandu-se gaz metan (70%) si dioxid de carbon (30%).

Bacteriile producatoare de metan sunt strict anaerobe; ele sunt distruse de cantitati chiar foarte mici de oxigen.

Printre bacterii sunt cateva grupe diferite de producatori de metan; fiecare grup se caracterizeaza prin capacitatea de fermentare a unui anumit numar de compusi organici. De exemplu, bacteriile producatoare de metan care folosesc acidul formic si metanolul se dezvolta foarte repede. In schimb cele mai importante bacterii producatoare de metan, care se dezvolta datorita acizilor acetici si propionic au un ritm de dezvoltare mai lent. Cercetarile au aratat ca exista diferite feluri de bacterii producatoare de metan cu ritmuri diferite de dezvoltare si cu  surse de hrana diferite.

Producerea de gaz metan in cantitati mari se realizeaza dupa cateva zile sau saptamani, si atunci in diverse etape. Fiecare etapa reprezinta dezvoltarea maxima a bacteriilor producatoare de metan, pentru un anumit grup de compusi organici pe care îi formeaza.
 
Acest proces de fermentare nu este complet pana nu se formeaza toate grupele de bacterii producatoare de metan. Aceasta poate dura chiar cateva saptamani, daca nu se introduc bacterii „samanta" pentru toti acizii prezenti.

S-a constatat ca pe langa diferitele bacterii producatoare de gaz metan, exista si multe grupe de bacterii producatoare de acizi.

In prima faza se produc acizi intermediari. Acestia au o mare importanta in fermentatia anaeroba, deoarece majoritatea gazului metan care se formeaza rezulta din fermentarea acestor acizi, datorita bacteriilor producatoare de metan.
 
In functie de felul deseurilor procentajul de gaz metan poate varia. Totusi cel mai mare procentaj de gaz metan rezulta din fermentarea acidului acetic, care este cel mai raspandit produs din fermentarea hidrocarburilor, proteinelor si grasimilor. Acidul propionic se formeaza mai ales in timpul fermentarii hidratilor de carbon si proteinelor.

Cele doua grupe mari de bacterii producatoare de gaz metan sunt cele mai importante. Dar din pacate ele sunt bacterii care au o dezvoltare inceata si sunt sensibile la schimbarile de mediu in care se dezvolta.

Daca intre bacteriile producatoare de acizi si cele producatoare de gaz metan nu se realizeaza un echilibru, producerea de gaz metan este afectata. Astfel, daca bacteriile producatoare de acizi sunt in numar mai mare iar cele producatoare de gaz metan mai putine, se va produce o cantitate mai mare de acizi care nu poate fi transformata in acelasi ritm de prelucrare. Acest dezechilibru indica faptul ca bacteriile producatoare de metan nu au conditii favorabile  de dezvoltare.

Pentru ca acest proces biologic de fermentare sa aiba loc in conditii optime, trebuie adaugate deseurilor substante organice pentru dezvoltarea bacteriilor producatoare de metan. Aceste substante sunt in special azotul si fosforul. Cantitatea de azot si fosfor care trebuie adaugata deseurilor se poate stabili dupa o prealabila analiza chimica a acestora. In general, necesarul de azot este de 11% si de 2% de fosfor din greutatea deseurilor.

Introducerea de azot si fosfor este indicata mai ales cand folosim in fermentatii reziduuri industriale care sunt foarte sarace in astfel de elemente.

Deoarece tratarea anaeroba a deseurilor nu necesita oxigen, se reduce in acest fel consumul de energie. Gazul metan produs este o buna sursa de energie, fiind folosit la incalzitul locuintelor, la functionarea unor motoare, la producerea de energie electrica si termica.

Pe langa multiplele avantaje ale fermentarii anaerobe a deseurilor acest proces de obtinere a biogazului are si unele mici neajunsuri si in special atunci cand se folosesc  deseuri industriale.

Unul dintre acestea ar fi temperatura necesara procesului de transformare (30—35°C). Sub aceasta temperatura deseurile diluate nu produc gaz metan suficient.

Un alt neajuns al fermentatiei anaerobe il reprezinta si ritmul de dezvoltare si inmultire scazut al bacteriilor producatoare de metan.

Si in tara noastra se fac cercetari, din ce in ce mai intense, pentru obtinerea si utilizarea biogazului ca sursa neconventionala de energie de mare perspectiva, in special, pentru agricultura.

Astfel, se obtine biogaz, prin supunerea procesului de fermentare anaeroba a namolurilor rezultate din complexele de porci de tip industrial. In prezent se construiesc statii de biogaz, la multe complexe de porci si chiar la cele de taurine. Rezultatele obtinute la statiile pilot, de exemplu, cea de la Peris, au demonstrat ca se poate obtine o cantitate mare de biogaz, care poate fi utilizat ca sursa de energie la complexe, ca sursa de energie pentru
actionarea motoarelor de la diferitele intreprinderi invecinate sau poate fi imbuteliat sub presiune.

In urma cercetarilor efectuate in aceste statii pilot s-a constatat ca dejectiile de animale (porci si vaci) contin o cantitate de circa 70% metan si 30% dioxid de carbon cu o putere calorica de 5 500 kcal/m3. Cantitatea de biogaz care provine din dejectiile animale este de circa 15 m3 pe porc si an, ceea ce echivaleaza cu 12 kg de combustibil conventionat pe porc si an.

Conversia biogazului in energie electrica si termica se face in fiecare unitate in functie de necesitati, avand prioritate transformarile cerute de procesul de productie.






vizite: 219

 

 

 

articole recente
• Acetaminofen Prospect
• Amaryl Prospect
• Micardis Prospect
• Zocor Prospect Simvastatina

 

 

 

 

 

 

eXTReMe Tracker