poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
DICTIONARUL LIMBII ROMANE
AGENDA MWDICALA
BIOLOGIE
BILOLOGIE
GEOGRAFIE
CROITORIE PENTRU INCEPATORI ACASA
ANATOMIE
IMAGINI FLORA SI FAUNA
ARTICOLE
Ascensiunea Apei In Corpul Plantelor
Asimilatia Carbonului La Plante
Biogazul Sursa Neconvetionala De Energie
Studiu Celulei Vegetale
Chimiosinteza Chemosinteza
Circulatia Substantelor Organice In Corpul Plantelor
Clorofila A Si B
Compozitia Chimica A Materiei Vii
Diferentierea Celulara Histogeneza
Diviziunea Amitotica Sau Amitoza
.Acasa » BIOLOGIE » FLOAREA LA ANGIOSPERME BIOLOGIE







Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Google+
FLOAREA LA ANGIOSPERME BIOLOGIE


Floarea la angiosperme referat biologie

„Ramura scurta, cu crestere limitata, ale carei frunze _poarta organe de reproducere"
I.  Grintescu

Originea florii.

Din punct de vedere al originii, diferitele parti ale florii sunt considerate, de cei mai multi specialisti, ca fiind frunze metamorfozate, care au capatat in decursul timpului functiuni legate de reproducere. Acest fapt se poate urmari pe figura 48 in care se observa trecerea de la petale la stamine (la nufar); trecerea de la frunze la sepale (la trandafir); trecerea de la stamine la cârpele (la spanz).

Aparitia florii a insemnat un progres deosebit in evolutia plantelor.

Formarea florilor (florogeneza). Din punct de vedere ontogenetic, floarea se formeaza din mugurii florali sau micsti ai tulpinii.

La marea majoritate a plantelor, florile se dezvolta la subsuoara unor frunzulite modificate numite bractee.

Formarea florilor si inflorirea constituie un proces complex, care se desfasoara in  cateva etape:

a. transformarea unor primordii vegetative din varfurile vegetative ale tulpinilor sau ramurilor in primordii florale;
b. diferentierea polenului si a sacului embrionar;
c. deschiderea florilor.


Formarea florilor este legata de transformarea intregului varf vegetativ meristematic sau numai a unor primordii intr-un meristem reproducator. Aceasta transformare se datoreste intrarii in activitate a unor gene numite gene florale, care in meristemul vegetativ nu erau functionale.

S-a stabilit ca intrarea in activitate a genelor florale este stimulata de asa-numitii hormoni florali produsi de frunza. Din frunze, hormonii florali intra in circuitul substantelor asimilate, ajungand in varful vegetativ si activeaza genele florale.

Formarea florilor este influentata si de temperatura, lumina, apa si diferite substante sau elemente chimice (in special azot).

S-a constatat ca floarea se formeaza in special la lumina puternica sau rosie; la lumina slaba sau albastra are loc numai cresterea vegetativa.

Umiditatea mare a aerului favorizeaza cresterea vegetativa sau opreste formarea florii. Aerul uscat si seceta favorizeaza acumularea hidratilor de carbon in planta si influenteaza favorabil formarea florilor.

Este cunoscut faptul ca unele plante nu infloresc decat dupa ce au fost supuse, o anumita perioada,   unei temperaturi scazute.

Organizarea florii la angiosperme.

Angiospermele sunt cele mai evoluate plante de pe suprafata globului. Caracterul lor cel mai important consta in aceea ca ovulul este inchis intr-un organ numit ovar, rezultat din concresterea carpelelor. Dupa fecundatie, ovulul se transforma in samanta, iar ovarul in fruct.

• Analizati elementele florale de la urmatoarele plante: piciorul-cocosului, mar, mazare, rapita, cartof, morcov, floarea-soarelui etc.

O floare tipica este alcatuita din: receptacul, pe care sunt inserate 5 sau 4 verticile (cicluri) de frunze modificate in urmatoarea ordine: sepale (caliciu), petale (corola), stamine (androceu) si cârpele (gineceu).

Repartizarea organelor reproducatoare in floare.

La angiosperme florile pot fi unisexuate sau pot fi prevazute atat cu androceu cat si cu gineceu in care caz se numesc hermafrodite.

Plantele cu flori unisexuate pot fi monoice, atunci cand ambele tipuri de flori se dezvolta pe acelasi individ (de exemplu porumbul, stejarul, mesteacanul s.a.) si dioice, atunci cand florile unisexuate sunt dispuse pe indivizi diferiti (de exemplu canepa, urzica, salcia s.a.).

Organizarea androceului.

Stamina este alcatuita din filament, conectiv (extremitatea filamentului) si antera, cea mai importanta parte a staminei.

• Structura granulei de polen.   

Din analiza microscopica a granulei de
polen de la menta veti observa la exterior mici excrescente ascutite asemanatoare unor spinisori si 6 benzi paralele netede. Vazut in sectiune optica,
invelisul granulei de polen sau sporoderma este bistratificat: un strat exterior usor cutinizat si un strat interior subtire si celulozic. Sporoderma delimiteaza continutul granulei de polen, care consta din protoplasma, materii de rezerva si doua nuclee, dintre care unul sferic numit nucleu vegetativ
(celula vegetativa) si unul lenticular delimitat de  o membrana subtire) numit nucleu generativ (celula generativa).

Organizarea gineceului.

Toate carpelele dintr-o floare constituie gineceul. Gineceul poate fi alcatuit dintr-o singura carpela, din doua, din trei, patru sau din numeroase carpele. Carpelele care alcatuiesc gineceul pot fi libere sau concrescute.

# Analizati cu lupa un gineceu, observati mai intai forma sa de pistil (pisalog). Partea bazala, umflata reprezinta ovarul; acesta se continua cu
stilul, mult mai subtire; extremitatea stilului reprezinta stigmatul.

# Sectionati longitudinal acest gineceu. Veti observa in interiorul ovarului unul sau mai multe ovule prinse pe peretele acestuia, prin intermediul cate unui piciorus numit funicul. Locul de care funiculul se prinde de corpul ovulului se numeste hil. Elementele reproducatoare asexuate feminine (sacul embrionar nou format) se formeaza in ovulele din ovar si anume din celulele nucelei.

Originea si structura ovulului.

Ovulul apare pe peretele ovarului la inceput sub forma unui mamelon numit nucela. In jurul mamelonului se formeaza mai intai integumentul intern, apoi funiculul si in final integumentul extern. Funiculul este strabatut de un fascicul conducator a carei extremitate superioara formeaza salaza.

• Ovulul este prevazut cu un invelis alcatuit din doua integumente care protejeaza nucela, in care se afla sacul embrionar. Integumentele nu inchid complet nucela, ci lasa un mic orificiu la extremitatea acesteia, numit micropil. In sacul embrionar sa gasesc 8 nuclee (sau celule) dintre care trei alcatuiesc aparatul oosferei (doua sinergide si oosfera), situat in zona micropilara, doua formeaza nucleul secundar al sacului embrionar, restul de trei constituie aparatul antipodial situat on partea opusa a micropilului.






vizite: 402

 

 

 

articole recente
• Acetaminofen Prospect
• Amaryl Prospect
• Micardis Prospect
• Zocor Prospect Simvastatina

 

 

 

 

 

 

eXTReMe Tracker