poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
DICTIONARUL LIMBII ROMANE
AGENDA MWDICALA
BIOLOGIE
BILOLOGIE
GEOGRAFIE
CROITORIE PENTRU INCEPATORI ACASA
ANATOMIE
IMAGINI FLORA SI FAUNA
ARTICOLE
Ascensiunea Apei In Corpul Plantelor
Asimilatia Carbonului La Plante
Biogazul Sursa Neconvetionala De Energie
Studiu Celulei Vegetale
Chimiosinteza Chemosinteza
Circulatia Substantelor Organice In Corpul Plantelor
Clorofila A Si B
Compozitia Chimica A Materiei Vii
Diferentierea Celulara Histogeneza
Diviziunea Amitotica Sau Amitoza
.Acasa » BIOLOGIE » REPRODUCEREA LA PLANTE BIOLOGIE







Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Google+
REPRODUCEREA LA PLANTE BIOLOGIE


Reproducerea la plante, referat biologia plantelor

„Reproducerea se afla la baza perpetuarii materiei vii"

Prin reproducere se intelege proprietatea pe care o au plantele de a genera indivizi noi, asemanatori cu planta mama, cu ajutorul germenilor. Reproducerea presupune inmultirea, atunci cand se finalizeaza cu sporirea numarului de indivizi.

Orice celula sau grupa de celule care reprezinta stadiul initial de dezvoltare a unui individ nou poarta denumirea de germen. Germenii care se  formeaza in urma contopirii (fecundatiei) a doua celule de sex opus (gameti) se numesc germeni sexuati. Germenii care se formeaza fara fecundatie se numesc germeni asexuati.

Reproducerea asexuata.

Se realizeaza cu ajutorul germenilor asexuati.

Indivizii noi se formeaza dintr-o celula sau un grup de celule, apartinand aceluiasi individ. Cand germenii asexuati sunt specializati (spori, zoospori) vorbim de reproducere asexuata in sens strict.

Atunci cand germenii asexuati sunt nespecializati, reproducerea se numeste vegetativa. Germeni nespecializati sunt: bulbii, tuberculii, butasii de ramuri, de frunza etc.

Reproducerea sexuata.

Se realizeaza cu ajutorul germenilor sexuati.

Gametii se formeaza in gametangi. Gametii nu sunt capabili sa se dezvolte mai departe independent si sa continue ciclul de dezvoltare al plantei. Numai zigotul rezultat din contopirea lor este acela care continua ciclul de dezvoltare ai plantei respective.

Fecundatia comporta doua fenomene succesive: plasmogamia — contopirea plasmei celor doi gameti si cariogamia — contopirea nucleelor gametilor. Esenta fecundatiei consta de fapt in cariogamie.

Tipuri de reproducere sexuata.

Izogamia se caracterizeaza prin contopirea a doi gameti egali din punct de vedere morfologic, dar deosebiti din punct de vedere fiziologic. Se intalneste la unele alge, ciuperci etc.

Anizogamia se caracterizeaza prin contopirea a doi gameti inegali din punct de vedere morfologic. Ea este foarte raspandita la unele alge, ciuperci etc.

O o g a m i a este o varianta a tipului precedent de reproducere; presupune insa prezenta unui gamet femel imobil si a unui gamet mascul mobil. Este intalnita la alge, ciuperci, muschi, ferigi, gimnosperme si angiosperme.

La plantele cu flori (fanerogame) reproducerea sexuata se realizeaza prin oogamie si anume prin contopirea, de obicei, a doi anizogameti. Gametul mascul, mai mic, poarta denumirea de "spermatie"; cel femel numit oosfera, mai mare, este imobilizat in arhegon (la gimnosperme) sau in sacul embrionar (la angiosperme).

Gametofit (G) si sporofit (S).

Alternanta de generatii.

In ciclul de dezvoltare al unor plante inferioare sau al unei plante superioare deosebim doua generatii de dezvoltare care alterneaza in mod regulat: "gametofitul" sau "generatia sexuata" si "sporofitul" sau "generatia asexuata".

"Gametofitul" este acea generatie care isi incepe existenta cu sporii si se termina cu formarea zigotului.

"Sporofitul" este acea generatie care incepe cu zigotul si se termina cu formarea germenilor asexuati, respectiv a sporilor.

Gametofitul mai poarta denumirea de faza haploida, deoarece nucleele celulelor sale au un numar simplu de cromozomi (n). Sporofitul este denumit si faza diploida, deoarece nucleele celulelor vegetative au un numar dublu de cromozomi (2n).

In evolutia plantelor, gametofitul s-a redus treptat, ajungand la plantele superior organizate sa fie reprezentat doar prin cateva celule. In schimb, la plantele superioare sporofitul devine generatia dominanta, care poate atinge la unele specii varsta de mii de ani (de exemplu, arborele mamut —, Sequoia gigantea).

In ciclul de dezvoltare a oricarui organism, cele doua generatii se succed in mod obligatoriu. Aceasta succesiune obligatorie poarta denumirea de alternanta de generatii.

Fenomenul este intalnit la plantele care au atat celule reproducatoare sexuate, cat si asexuate, si la care gametofitul si sporofitul sunt pluricelulare.

• Teme de lucru.

- Detasati ramuri lungi de 12—14 cm (butasi) dintr-o muscata, ficus, telegraf si puneti-le intr-un borcan cu putina apa, care se va tine intr-un loc cald si luminos. Din cand in cand schimbati apa. Dupa un anumit timp pe ramuri, la polul bazal, se formeaza radacini adventive. Treceti acesti butasi in ghivece cu pamant umed. Acoperiti plantele cu borcane sau pahare si tineti-le la lumina difuza. Dupa ce plantele s-au prins, descoperi-ti-le si asezati-le la lumina obisnuita. Plantele vor intra in colectia vie a laboratorului.
- Detasati prin taiere butasi de tulpina de la Opuntia si tineti-i doua-trei zile intr-un loc umbros. Apoi plantati-i in nisip umed. Dupa 2—6 saptamani timp in care nisipul se va uda, apar radacini adventive.
- Detasati dintr-un tubercul de cartof, cu  ajutorul unui bisturiu sau briceag de altoit, muguri (ochi) impreuna  cu un fragment din tesutul de
rezerva. Plantati mugurii astfel obtinuti (la 5—6 mm unul de altul) intr-o lada cu pamant de gradina, dupa care udati-l putin. Dupa un anumit timp,
din mugurii plantati se vor dezvolta lastari. Pe masura alungirii lor se va adauga un strat de pamant gros de circa 2 cm si se va uda din cand in cand.
Cand temperatura aerului s-a ridicat, scoateti lada la aer si transplantati-l pe lotul scolar sau pe terenul din fata scolii. Calculati in final cate kilograme de tuberculi ati obtinut dintr-un  singur tubercul. Atentie!  Incepeti experienta cu 20—25 zile inainte de plantatul in camp al cartofului!
— Detasati cu un bisturiu sau briceag de altoit o frunza de begonie de la nivelul limbului, sectionati transversal nervurile mai groase si introduceti limbul foliar cu baza sectionata in nisip curat si umed, intr-o farfurie adanca. Acoperiti farfuria cu o bucata de sticla si lasati-o intr-un loc cald si luminat. De la nivelul nervurilor sectionate se vor forma lastari si radacini adventive. Transplantati in ghivece cu pamant apoi acoperiti-le cu borcane de sticla si, in momentul cand lastarii au devenit mai vigurosi, transplantati-i in gradinita din fata scolii pentru infrumusetarea acesteia.






vizite: 552

 

 

 

articole recente
• Acetaminofen Prospect
• Amaryl Prospect
• Micardis Prospect
• Zocor Prospect Simvastatina

 

 

 

 

 

 

eXTReMe Tracker