|
Acasa » CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII » MAREA PIRAMIDA DIN GIZA
MAREA PIRAMIDA DIN GIZA
Marea Piramida din Giza
"Marea Piramida din Giza", [Piramida lui Kheops], este singura minune a lumii care nu necesita descrieri ale istoricilor din antichitate sau ale poeţilor. Este singura minune a lumii in jurul careia nu se pot face speculaţii referitoare la forma, marime şi prezentare. Este cea mai veche şi singura care a supravieţuit timpului. Contrar parerii generale, numai Marea Piramida a lui [Cheops], se afla pe lista celor şapte minuni ale lumii antice, nu toate cele Trei Mari Piramide.
Marea Piramida din Gizeh, a fost cea mai inalta construcţie din lume mai mult de 43 de secole, pana in secolul al XIX-lea in anul 1889, cand a fost construit Turnul Eiffel. La inceput, avea 146 m inaltime, astazi are 138 m, inalţime, latura de 227 m şi inglobeaza 2.521.000 m cubi de piatra. Feţele piramidei erau placate cu placi din granit, şlefuite. Fiind construita de faraonul Khufu din a IV-a Dinastie, in jurul anului 2.560 i.e.n. pentru a servi drept mormant.
Tradiţia construirii de piramide a inceput in Egiptul antic ca o sofisticare a ideii de "mastaba" sau "platforma" ce acoperea mormantul regal. Mai tarziu, au fost folosite mai multe "mastaba", fapt dovedit de primele piramide, cum este Piramida in Trepte a Regelui Zoser, construita de faimosul arhitect egiptean, Imhotep.
Dupa cum spunea Herodot, piramida a fost construita timp 20 de ani, adica 7300 zile, [Khufu a domnit vreo 23 ani] astfel, toate cele 2521000 blocuri de piatra de peste 2 tone fiecare au fost urcate pe piramida in acest timp. Asta inseamna ca, daca s-a lucrat tot anul in fiecare zi pe intreaga durata de 20 ani, atunci, in medie au fost adaugate 345,4 blocuri de piatra pe zi. Insa pietrele au trebuit taiate in forma pe care o au, şi aduse la faţa locului, unele de la cateva sute de kilometri distanţa. In incaperea regelui au fost folosite mai multe pietre de pana la 80 tone fiecare, şi sigur nu a fost uşor pentru egipteni sa le ridice pana in inima piramidei la 50 metri peste sol. Deşi in Egipt sunt peste 60 piramide, doar cele 3 piramide de la Gizeh sunt construite cu pietre aşa mari.
Pe faţeta din nord a piramidei se afla intrarea. Coridoarele şi galeriile duc fie spre camera mortuara a regelui, fie au avut alte funcţii. Camera regelui se afla in inima piramidei, la ea se poate ajunge numai prin Marea Galerie şi un coridor ascensional. Sarcofagul regelui este executat din granit roşu, ca şi pereţii interiori ai camerei. Piatra cu laturi foarte fin şlefuite de deasupra intrarii, este cea mai impresionanta, avand lungimea de peste 3 m, inalta de 2,4 m şi groasa de 1,3 m. Toate pietrele din interior se potrivesc atat de bine, incat nu poţi strecura nici un card intre ele. Sarcofagul este orientat conform direcţiilor busolei şi este cu numai 1 cm mai mic decat intrarea in camera. Probabil a fost introdus in timpul construcţiei.
Cand arabii au cucerit Egiptul, in anul 641, au gasit piramida intacta şi dupa ce au deschis-o, cautand comoara lui Keops, sarcofagul era gol. De-a lungul istoriei, piramidele de la Gizeh au stimulat imaginaţia oamenilor, aceştia numindu-le Granarele lui Iosef sau Munţii Faraonului. Atunci cand Napoleon a invadat Egiptul, in anul 1798, din trufia pe care a simtito a exclamat faimosul citat:"Soldaţi! 40 de secole ne privesc din varful piramidei". In ultimii ani s-au mai descoperit inca trei sau patru camere, in apropiere de camera funerara, intr-una fiind corabia regala, iar celelate sunt in curs de explorare, dezvaluind poate ultimele secrete ale Marii Piramide: tezaurul şi mumia faraonului.
Astazi, Marea Piramida este inclusa, impreuna cu celelalte piramide şi cu Sfinxul, in zona turistica a Platoului Gizeh. Tot in aceasta zona se afla si muzeul ce gazduieşte misterioasa Barca Solara, descoperita abia in anul 1954, langa partea de sud a piramidei. Se presupune ca aceasta barca, a purtat corpul lui Khufu in ultima sa calatorie terestra, inainte de a fi inmormantat in piramida. Se poate de asemenea sa fi servit şi ca mijloc de transport in viaţa de apoi, conform credinţelor antice egiptene.
|
|