|
Acasa » CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII » MAUSOLEUL DIN HALICARNAS
MAUSOLEUL DIN HALICARNAS
Mausoleul din Halicarnas
La mai putin de 110 kilometri spre sud de Efes, pe coasta sud-vestica a Asiei Mici, se inalta a cincea minune a lumii antice, "Mausoleul din Halicarnas", monument funerar. Denumirea provine de la numele regelui din Caria, Mausol, din Grecia antica, din anii 337-353 i.Hr., azi Bodrum din Turcia.Constructia nu s-a pastrat pana azi, fiind distrusa, se pare, de un cutremur puternic, inca in evul mediu. In schimb s-a pastrat in limba cuvantul mausoleu.Mausoleul din Halicarnas a fost opera arhitectilor Pytheos si Satyos si a sculptorului Scopas.
Caria din Grecia, aflanduse intr-o regiune importanta din punct de vedere strategic pentru navigatia din Mediterana orientala, era de multe ori teatrul unor conflicte militare. Regele Persiei Cyrus, a cucerit aceasta zona in anul 556 i.Hr., care i-i oferea acces direct la mare. Imperiul sau se intindea la est pana la fluviul Indus, la nord pana la tarmurile Marii Negre si la sud pana la Oceanul Indian. Deoarece imperiul nu putea sa aiba un guvern centralizat, din cauza situatiei mijloacelor de transport si de comunicare din acea vreme, Regii persi numeau in locul lor guvernatori regionali, numiti satrapi. Incepand cu anul 377 i.Hr., satrapul Mausol guverna Caria, regiunea de coasta din sud-vestul Asiei Mici.
Tatal lui Mausol, satrapul Hekatominos, contribuise la inflorirea economica a portului Halicarnas, iar Mausol a continuat extinderea acestei capitale de provincie. De asemenea, s-a ingrijit sa lase mostenire orasului un monument nemuritor, in amintirea tatalui sau si a sa, pe locurile unde ei au fost functionat ca guvernatori. Adept al culturii elene, el i-a chemat pe arhitectii Satyros si Phytheos si pe sculptorul Scopas, toti trei din Grecia, si le-a incredintat aceasata misiune. Ei s-au deosebit de ceilalti concurenti prin proiectul lor, pe cat de neobisnuit, pe atat de impunator, si nu au conceput un monument scund, traditional in Grecia, ci o constructie foarte inalta. Insa Mausol nu a putut sa vada incheiata aceasta opera, mausoleul sau, fiindca a murit in anul 353 i.Hr..
Dar Vaduva sa, Artemisa, care ii era si sora, a continuat lucrarile incepute, avand intentia de a ridica un monument si pentru ea insasi. De aceea cvadriga ce urma sa incoroneze monumentul, nu era condusa de un singur conducator Mausol, ci de un cuplu princiar "Mausol si Artemisa". Nici Artemisa nu a trait destul de mult pentru a-si vedea opera terminata, fiindca la doi ani dupa moartea sotului si fratelui ei a murit si ea. Arhitectii au continuat constructia pana la sfarsit, anul 335 i.Hr., realizand un monument si pentru propria lor glorie, care a fost mai tarziu declarat ca una din minunile lumii antice.
Pe un soclu inalt, cu cinci trepte, cu dimensiunile de 39 m lungime si 33 m latime, se gasea un suport lung de 33 m, lat de 27 m si inalt de 22 m. Pe acesta se inalta templul funerar propriu-zis, sustinut de 39 de coloane, avand 39 m fiecare, dealtfel singura parte ce amintea arhitectura greaca traditionala. Imediat deasupra acoperisului se mai inalta o piramida cu 24 de trepte, pe al carei varf trunchiat era asezata cvadriga. Cu o inaltime totala de 49 m, mausoleul ar fi putut echivala in zilele noastre cu o cladire cu 16 etaje. Mana omului nu a distrus cel mai celebru monument funerar al antichitatii, al carui nume a devenit generic pentru toate marile morminte construite mai tarziu. Marii cuceritori, cum ar fi Alexandru cel Mare, care a cucerit orasul Halicarnas in 334 i.Hr., au crutat monumentul si l-au tratat cu respect. Insa in secolul al XII-lea d.Hr., un puternic cutremur a distrus monumentul, din care au ramas doar ramasite, care astazi sant cuprinse intr-un muzeu in aer liber, deschis publicului pentru a fi vizitat.
|
|
