|
Acasa » DIVERSE » ACCES DE TETANIE, CAUZE, SIMPTOME, TRATAMENT
ACCES DE TETANIE, CAUZE, SIMPTOME, TRATAMENT
Accesul tetanic, acces de tetanie
Accesul tetanic este dramatic mai ales la copil si mai ales cînd se manifesta sub forma de spasm laringian.
Accesele de contractura musculara survin brusc, sunt violente, dureroase si însotite de anxietate. Se repeta neregulat, uneori de mai multe ori pe zi, alteori cu caracter subintrant.
Tratamentul crizelor de contractura trebuie instituit de urgenta.
— Se administreaza calciu i.v. (clorura, bromura sau gluconat de calciu) continuu, lent, pîna cedeaza, în timpul administrarii, criza de contractura musculara. In general sunt suficiente 1 pîna la 3 fiole.
- Se poate asocia si cu sulfat de magneziu 10% sau 20% administrat i.v., nu mai mult de 2 fiole.
- Pentru combaterea starii de anxietate se poate administra diazepam (este si miorelaxant), 1 fiola i.m.; nu se asociaza cu alte miorelaxante : cloroxazon 1—2 comprimate de 3—4 ori pe zi sau anticonvulsivante fenobarbital, fiole a 2 ml, 1—2 fiole pe zi.
- Deoarece efectul calciului administrat i.v. nu este de durata, se asigura o calcemie crescuta, de durata administrandu-se per oral, de mai multe ori pe zi, fie continutul fiolei, fie Clorocalcin, 3—4 lingurite pe zi.
- Se combat cauzele care au provocat criza, daca se cunosc: varsaturile, diareele, stari care pot determina alcaloza (adminstrarea de alcaline, hiperpneea etc.).
-Dupa tratamentul crizei de contractura, pentru pevenirea crizelor viitoare, se instituiie tratamentul cronic.
Tratamentul cronic
Consta în tratament medicamentos, regim alimentar, conditii de viata nestresante.
a) Tratamentul medicamentos: se administreaza simultan calciu, magneziu si vitamina D.
— Administrarea calciului. Se urmareste mentinerea unei calcemii ridicate, pe timp îndelungat.
Se prefera administrarea pe cale orala pentru urmatoarele motive:
- absorbtia digestivi a calciului este lenta si deci
efectul sau este de durata ;
- se evita sclerozarea venelor prin administrari repetate ale calciului, menajandu-se pentru eventuale urgente.
Fireste, se tine seama de faptul ca sarurile de calciu sunt iritante pentru mucoasa gastrica si ca, în timp pot produce leziuni. In consecinta, se prefera produse putin iritante (calciu gluconic, calciu lactic, calciu efervescent) si se contraindica asocierea cu alcaline (ele neutralizeaza acidul clorhidric din sucul gastric si împiedica ionizarea calciului).
Pentru ionizarea calciului se recomanda asocierea cu acidifiante gastrice (Acidopeps, vitamina C, sucuri de citrice etc).
Este bine ca tratamentul sa se faca intermitent, de exemplu, zilnic timp de 20 de zile, apoi pauza 10 zile, dupa care se repeta.
— Administrarea magneziului se face simultan cu administrarea calciului, dupa aceleasi principii: se administreaza per oral (solutie de sulfat de magneziu 10%, 1-—2 linguri pe zi sau Panangin sau Trimag etc. 3 tablete pe zi), în reprize de cîte 20 de zile, urmate de 10 zile pauza.
— Administrarea vitaminei D. Fie vitamina D2 sau D3 în fiole buvabile, la 3 saptamani sau, de preferat, Tachystin, 10 picaturi, de 3 ori pe zi, timp de 10 zile, între curele de calciu.
b)Regimul alimentar. Se recomanda consumul alimentelor bogate în calciu: lapte si derivatele sale
(branza, smantana, laptele batut, iaurtul) si bogate în vitamina D: unt, galbenus de ou, smantana, ficat.
De asemenea se recomanda alimentele acidifiante: carne, peste, oua, leguminoase (fasole uscata, mazare uscata), fainoase (paine, macaroane, gris).
c) Regimul de viata. Sunt contraindicate, altitudinea, expunerea la frig si umezeala, expunerea îndelungata la soare, efortul fizic, baile fierbinti etc.
|
|
