|
Acasa » DIVERSE » GANDACI DAUNATORI, COLEOPTERE PTINIDAE
GANDACI DAUNATORI, COLEOPTERE PTINIDAE
Gandaci daunatori referat, imagini, poze
Coleoptere Ptinidae
Insecte marunte au corpul ovalar si mai mult sau mai putin globulos. Capul este mare si prevazut cu antene filiforme, lungi si cu aparat bucal adaptat pentru rupt. Elitrele acopera întreg adbomenul si sunt prevazute cu peri marunti.
Din aceasta grupa de insecte, ca daunatori comuni în depozitele cu produse de origine animala, se situeaza specia Niptus hololeucus, care deterioreaza stofele de lana, legaturile de piele ale cartilor din biblioteci si chiar plantele medicinale din farmacii.
O a doua specie daunatoare este Ptinus fur, care deterioreaza hainele de lana, blanurile, pieile si frecvent consuma miere.
Gandac Niptus hololeucus imagini, poze, gandaci daunatori
Niptus hololeucus.
Gandac de 4—4,5 mm are corp globulos si abdomenul aproximativ sferoidal. Elitrele care acopera întreg abdomenul au marginile rotunjite si sunt presarate cu puncte dispuse în randuri longitudinale. Picioarele au femurele îngrosate la capete, iar tarsele sunt alcatuite din 5 segmente. Coloritul corpului este brun, iar al perilor scurti si desi care acopera insecta este galbui-roscat. Femela depune oua de 1 mm lungime si 0,6 mm latime si de culoare alba-galbuie direct pe substrat, iar dupa o perioada de 8 zile, la o temperatura de 18—20 grade C eclozeaza larvele. Larvele sunt alungite, de 5—7 mm lungime si prevazute cu trei perechi de picioare si cu rari peri dispusi pe tegument. Dupa aproximativ 141 zile se transforma în pupa, ca apoi dupa 15—18 zile de împupare sa apara adultii.
In general, se pot obtine doua generatii pe an daca conditiile de vietuire sunt prielnice (în special temperatura si gradul de umiditate).
.jpg)
Gandac Ptinus fur, stanga femela, dreapta mascul, gandaci daunatori imagini, poze
Ptinus fur.
Gandac de 2—4,5 mm lungime este cunoscut în popor sub numele de hotomanul. La aceasta specie exista un dimorfism sexual bine vizibil. Masculul are corpul alungit si usor comprimat dorsoventral, ochii mari iar antenele cu dimensiunea egala cu lungimea corpului sunt filiforme. Primul inel toracic are marginile aproximativ paralele, este ceva mai îngust decat capul si are suprafata granulata. Coloritul corpului este brun-galbui, iar pubescenta fina care acopera insecta este de culoare galbena.
Femela are corpul ovoidal, cu spatele convex, ochii mici si este lipsita de aripile membranoase. Elitrele sunt ovale si brazdate de striuri. Coloritul corpului este brun, cu nuanta neagra. Elitrele sunt paroase si au doua benzi scurte colorate in alb si dispuse transversal.
Femela depune pe produsele atacate aproximativ 65 oua. Larvele eclozate sunt ovalare, cu corpul îngrosat si moale si sunt înzestrate cu trei perechi de picioare scurte. Tegumentul care le acopera prezinta multe zbarcituri. Coloritul corpului este alb, iar al capului galben-brun. Pupele se afla in coconi ovalari si sunt de culoare alba mata. De obicei larvele îsi sapa în produsul atacat mici ascunzisuri unde se impupeaza. Dupa aproximativ 6—7 zile apar adultii. De regula, stadiul de imago apare în lunile mai-iunie. In general, la specia Ptinut fur, ciclul dureaza 3—4 luni.
|
|
