|
Acasa » DIVERSE » HARTA TURISTICA, GHID TURISTIC, CITIREA HARTII
HARTA TURISTICA, GHID TURISTIC, CITIREA HARTII
Harta turistica - Ghid turistic, citirea hartii
Harta turistica însoteste de obicei un ghid turistic mai detaliat, ea avand rolul de a concentra la maximum, intr-un singur tablou vizual, indicatiile esentiale cuprinse in descrierea traseelor. Hartile turistice sunt întocmite si avizate de specialisti, de aceea trebuie sa avem toata încrederea în indicatiile lor, pe care le vom urmari cu atentie.
1. Orientarea hartii se face cu ajutorul sagetii (care de obicei indica directia Nord-Sud),a rozei vinturilor sau a punctelor cardinale mentionate in mod expres. Cand aceste indicatii lipsesc, orientam harta tinand seama de conventia internationala asupra acestei probleme de topografie. Astfel, in partea de sus a hartii, pe care o asezam în fata noastra pentru o citire normala a textului, se afla Nordul. In acest caz avem în partea de jos a hartii Sudul, in dreapta Estul si in stanga Vestul. Pentru aflarea punctelor cardinale "pe teren" ne amintim regulile de orientare învatate în primele clase scolare: soarele, muschiul copacilor, pozitia bisericilor etc. sau, si mai sigur, busola. Chiar cand suntem pe traseu si identificam unele puncte de pe harta (varfuri de munti, cursuri de ape, asezari etc.) este bine sa verificam orientarea hartii si dupa punctele cardinale.
2. Stabilirea pe harta a punctului de pe teren în care ne aflam ne permite sa recunoastem împrejurimile, sa stabilim distantele parcurse sau pe care le avem de parcurs.
3. Aprecierea distantelor se face tinand seama ca orice harta turistica - la fel cu celelalte harti, indiferent de scopul pentru care au fost realizate — este întocmita la o anumita "scara", adica la un anumit raport între dimensiunile reale si cele redate în imagine. Aceasta scara este înscrisa fie sub forma unei fractii (care arata de cate ori a fost redusa unitatea de masura), fie sub forma unei egalitati (in care se exprima direct cu ce distanta este egal 1- cm sau 1 dm de pe hrata), fie printr-o linie marcata pe care sunt înscrise distantele : 0 2 4 6 8 10. O indicatie înscrisa langâ cifre 56 (m. dm, hm. km) ne arata cu ce distanta reala este egal fragmentul considerat. Masurand cu rigla sau chiar apreciind din ochi distantele dintre doua semne înscrise pe harta putem afla exact, sau aproximativ cand ne bazam doar pe perspicacitatea ochiului, ce distanta este în realitate între cele doua obiective. Dar trebuie stiut ca în munte nu numai distanta dintre doua puncte are o anumita insemnatate, ci una la fel de mare o constituie diferenta de nivel, înclinarea pantelor, dificultatile terenului.
4. Semnele conventionale prin care sunt reprezentate pe harta diferitele forme de relief, ape, asezari etc. sunt acceptate de toti cartografii cu mici diferente, fiind aceleasi sau pastrand carteteristicile principale în toate tarile lumii.
a}. Culorile semnifica pe orice harta aceleasi forme de relief:
- verde = campie, depresiune, loc ses;
- albastru = ape curgatoare sau statatoare;
- galben = dealuri, regiune premontana ;
- maro = munti
- degradeurile arata zonele de terminare a unei forme de relief ;
- întarirea culorilor semnifica accentuarea respectivei forme de relief ;
- amestecul culorilor se întrebuinteaza pentru zonele de trecere de la o forma de relief la alta ;
- pe hartile în alb-negru înaltimile, crestele, lanturile de munti sunt marcate prin tuse de un negru intens;
- drumurile, cararile marcate, potecile nemarcate sunt însemnate de obicei în culoarea rosie ;
- denumirile formelor de relief, cotele, sunt scrise de obicei cu negru; uneori, pentru denumirile cursurilor de apa, ale lacurilor se întrebuinteaza culoarea albastra;
- marcajele turistice se consemneaza in forma si culoarea lor.
b}. Pentru toate celelalte reprezentari pe harta se întrebuinteaza semne conventionale care reprezinta o "stilizare" a fenomenului, accidentului de relief, constructiei respective, astfel.
N.B. Hartile mai noi au o "legenda" tiparita fie sub indicatia zonei pe care o reprezinta, fie intr-un alt loc in care sunt reproduse semnele conventionale întrebuintate si acceptia lor.
c}. Fara a putea urmari toate sinuozitatile terenului, în consemnarea cursurilor de apa si a potecilor se tine seama de formele mari de relief pe care le strabat, de orientarea în teren, de punctele mai importante pe care le traverseaza sau le ocolesc. Astfel, atunci cand cararea parcurge o zona de creasta ea va urma forma crestei respective ; daca va ocoli anumite înaltimi, însemnarea de pe harta va tine seama de acest fapt, ca si de directia prin care se face ocolirea; distantele în km între diferite puncte sau localitati sunt notate de obicei în cifre, insa ele pot fi deduse si cu ajutorul indicatiei de "scara" data de harta;
- marimea cursurilor de apa va putea fi dedusa din grosimea si coloratia mai accentuata a urmei de pe harta care consemneaza un izvor, un parau, un rau etc.
Desigur câ pot exista si alte sisteme de notare pe harti, privind diferitele domenii ale stiintelor: geologia, botanica, zoologia, geografia politica sau economica etc., în functie de obiectivul care se are in vedere la întocmirea unei harti. Pentru toate aceste domenii exista semne speciale convenite la scara nationala sau internationala, dupa cum exista si notatii speciale ale unui cartograf, cercetator etc., care difera între ele, dupa cum pot diferi de la o epoca la alta. Trebuie sa avem în vedere ca orice harta reprezinta în mod sintetic o imagine a unei realitati. Iar in hartile turistice sunt consemnate obiectivele de interes turistic, cuprinzand acele date care sunt necesare practicarii turismului: orientarea lesnicioasa, prin simboluri lesne de înteles si care au o circulatie tot mai larga, tinzandu-se catre stabilirea unor semne conventionale cu caracter international, intrucat prin actiuni pe plan national sau local, extinderea bazei turistice, mai ales în regiunile montane, constituie un fenomen permanent, este indicat sa folosim hartile cele mai recente, pe care sunt consemnate potecile nou-marcate, cabanele, refugiile realizate în rastimpul scurs de la editarea vechii harti.
Pastrarea hartii în timpul drumetiei se poate face lesne într-o mapa de plastic sau musama, pentru a fi aparata de eventuala patrundere a apei, de atingerea cu obiecte sau hartii patate de grasime, de alte accidente marunte ce pot interveni pe parcurs.
|
|
