|
Acasa » DIVERSE » IMUNITATEA ARTIFICIALA, IMUNITATE ACTIVA, VACCINURI
IMUNITATEA ARTIFICIALA, IMUNITATE ACTIVA, VACCINURI
Imunitatea artificiala
Imunitatea dobandita artificial poate fi activa, dupa vaccinare, sau pasiva, în urma transferului de anticorpi sub forma seroterapiei sau injectarii de preparate imunoglobulinice.
Imunitatea artificiala activa indusa prin vaccinare nu se instaleaza imediat, ci dupa un interval de aproximativ doua saptamani. In tara noastra vaccinarile obligatorii la copii sunt B.C.G. (bacilul Calmette-Guerin anti-tuberculos), anti-poliomielitica, anti-rujeoloasa, trivaccinul diftero-tetano-pertusis si vaccinarea antivariolica. De obicei vaccinarile nu se aplica în doze unice, ci la diferite intervale de timp (luni-ani), cînd se fac revaccinari, care au menirea de a întari efectul imunizant al primei administrari, printr-o reactie imuna anamnestica. Vaccinurile utilizate sunt atat antimicrobiene, cît si antivirale.
Vaccinurile antimicrobiene contin microbi omorati sau numai atenuati, în unele cazuri apelandu-se si la toxine microbiene, vii, atenuate (vaccinul BCG, diftero-tetano-pertussis, anti-tifico-paratific).
Vaccinurile antivirale se prepara din virusuri vii atenuate (vaccinul antirabic, vaccinul antipoliomielitic) sau numai din "fractiuni virale antigenice" care se obtin din desfacerea virusului (vaccinul antigripal). Eficienta mare a vaccinurilor antivirale preparate cu virusuri vii atenuate se poate explica din punct de vedere imunologic prin initierea sintezei anticorpilor locali de tip IgA, mai ales la nivelul mucoaselor respiratorii si digestive, cît si prin stimularea imunitatii mediate celular.
Referitor la imunoterapia stimulativa folosita din ce în ce mai frecvent în terapia unor boli, se apeleaza la diferite preparate biologice care contin microbi inactivi (pneumococi, streptococi, stafilococi), componenti ai florei patogene din caile respiratorii sau infectiile de focar. Ne referim la polidin, aerodin, bronehodin, Lantigene B, C.C.B. si altele, administrate la persoanele cu rezistenta imuna scazuta.
Diferitele infectii provocate de germenii mentionati nu pot fi tratate cu succes deplin numai cu ajutorul antibioticelor, chiar daca acestea pareau a reprezenta la un moment dat solutia terapeutica ideala. Aparitia mutantelor antigenice microbiene, unele rezistente la antibiotice si statusul imun depresat care lasa "descoperit" organismul respectiv, impun gasirea unor remedii terapeutice noi printre care vaccinurile, dar mai ales auitovaccinurile, bacteriofagii si serurile antitoxice.
Imunitatea pasiva apeleaza la seroterapie (transfer de ser imun uman sau animal) sau la preparate imunoglobulinice. Serurile imune umane sau animale s-au dovedit deosebit de utile în tratamentul sau prevenirea unor boli infectioase. Serurile antidifterice, antitetanos si antigangrenoase sunt preparate pe cal, iar în ultimele decenii, din serul uman, prin unele tehnici imuno-chimice de finete, au fost obtinute preparate de gamaglobulina injectabile, care contin în special IgG. " (gamaglobuline antirubeoloase, si antirabice).
Utilizarea lor se va face cu mult discernamant, pentru ca alaturi de unele accidente alergice (boala serului), pot produce, mai ales daca sunt aplicate abuziv, o "lenevire" a sistemul imuno-formator sau chiar anticorpi anti-anticorpi (imunoglofouline anti-imunoglobuline).
Stimularea rezistentei imune a unui organism poate fi obtinuta si prin intermediul altor preparate biologice cu actiune imunostimulaitiva cum sunt: vaccinul BCG, preparatul numit corynebacterium parvum (contine bacili difterici inactivati), levamisolul (decaris), timosinul (hormon extras din timus), izoprinozina (similara levamisolului), imunostimulentul vaccinia (antihertpin), preparat românesc ca si rodilemidul, de asemenea creat si produs în tara noastra.
|
|
