|
Acasa » DIVERSE » MIGRENA, CAUZE, SIMPTOME, MANIFESTARI, TRATAMENT
MIGRENA, CAUZE, SIMPTOME, MANIFESTARI, TRATAMENT
Migrena
Migrena este una din cele mai frecvente (15% din populatia de peste 40 de ani sufera de migrena) si mai cunoscute cefalei. A fost descrisa cu 3—4 milenii i.e.n. pe o tablita sumeriana (Heyck, 1977), astfel: "omul este atacat de acest spirit dinspre desert, venind ca vantul . . . fulgerand si atacindu-l ca fulgerul . . , intunecand lumina ochilor . . . zdrobindu-l ca si cand l-ar arunca in foc . . . o durere a carei desfasurare nimeni n-o cunoaste, dupa cum nimeni nu cunoaste furtuna si despre care nimeni nu stie cand vine, cat dureaza si care sunt limitele ei".
Medicina babiloniana se ocupa de asemenea de aceasta cefalee, indicand chiar si o serie de remedii ce ar duce la ameliorare sau vindecare (cit. de Kocker, 1973). Prima denumire de hemicramie este pomenita de Aretaeus, din Kapodokia (sec. II e.n.) de unde isi trage si numele. Migrena datorita simptomatologiei sale importante a preocupat si pe Galen a carui conceptie fiziopatologica umorala este foarte interesanta, apoi medicina araba care a mentionat pentru prima data caracterul vascular al bolii, ulterior imbogatindu-se studiile despre migrena cu noi forme, noi conceptii etiopatogenice si terapeutice.
Migrena este una dintre cele mai comune tulburari neurologice, fiind de fapt o cefalee vasculara cu anumite caractere particulare (cronicitate, desfasurare in crize, semne de acornpaniament etc.).
Migrena a fost definita ca o cefalee pulsatila, unilaterala [hemicrame], de obicei fronto-orbitara (care se poate totusi schimba de la o criza la alta, ceea ce o deosebeste de durerea sau cefaleea tumorala), paroxistica, periodica, precedata de fenomene vizuale tipic "scotomul scintilant." unilateral, rar bilatral), si senzoriale si insotita sau urmata de greturi, varsaturi, fotofobie si rinoree si cu tendinta la recidiva. Exista insa si cazuri atipice de migrena in care lipsesc prodromele (fenomenele vizuale, aura senzoriala) sau in care cefaleea nu este unilateral, dupa cum se cunoaste si o aura fara cefalee subsecventa, bolnavul avand doar o stare vaga de "rau".
Migrena comporta doua tipuri diferite de durere: pe de o parte, o durere cu inhibitie - bolnavul se retrage in obscuritate nu doreste sa fie deranjat si se culca —, iar pe de alta parte, o durere cu agitatie, rara in migrena tipica si frecventa in nevralgia migrenoasa - - bolnavul este nelinistit, agitat, isi tine capul cu mainile, sa da cu capul de pereti ("migrena isterica"), soldandu-se uneori cu accidente mortale (hemoragie). Actualmente, se stie ca in aceste cazuri bolnavii sunt intr-o stare crepusculara, uneori cu amnezie retrograda, cu un sindrom psihic tranzitoriu, uneori pe baza organica, fapt confirmat si de prezenta unor modificari electroencefalografice nete in stadiul de criza si care dispar dupa incetarea acesteia. Prodromele dureaza 5—30 minute, urmate apoi de faza dureroasa, ce dureaza mai multe ore, putand fi insa scurtata de catre medicatia ergotaminica. Clasic durerea ocupa partea opusa scotomului, se insoteste de tulburari digestive (greata sau varsaturi) fotofobie si uneori de acufobie, ceea ce explica de ce in timpul crizei bolnavul este calm si se linisteste.
Migrena apare la ambele sexe insa este mai frecventa la femei (3 : 2 peste varsta de 40 de ani). In general, debuteaza in c-pilarie, adolescenta, dupa pubertate sau la varsta adulta tanara, adesea la persoane ce au suferit de afectiuni biliare in copilarie sau rau de transport. Foarte rar, migrena incepe la menopauza, de obicei, crizele se amelioreaza in aceasta perioada, iar la femeile hipertensive, crizele sunt deosebit de susceptibile sa apara in timpul sau chiar inaintea perioadei menstruale. Adesea exista un factor familial (ereditar, prezent chiar in 70% din cazuri), factorii constitutionali jucand un rol foarte important (25%, dupa Barolin). Exista deci un important determinism genetic, cu penetranta mai puternica pentru sexul feminin, fara a fi inca stabilita modalitatea de transmitere genetica (Diamond si Medina, 1981).
Boala apare mai ales la intelectuali si in mediul urban. Crizele migrenoase find sa fie mai frecvente in timpul sau dupa episoadele de supraancordare psihica sau stresuri emotionale. Profilul personalitatii migrenosului "nu este intotdeauna cel al egoistului, ci, cel mai deseori este vorba de o persoana constiincioasa, meticuloasa, care cauta sa castige afectiunea prin munca sa, in timp ce eforturile pe care le depune ii aduc mai mult admiratie si aprobare decat dragoste. Migrenosul va fi mai mult un perfectionist, compulsiv, meticulos, ambitios, foarte inteligent, deseori frustrat in aspiratiile sale, aratand resentiment si anxietate. Atunci cand deceptia atinge un prag critic, se declanseaza criza de migrena. Cu toate ca ar putea avea unele avantaje gasind aceasta cale de iesire, riscul este o criza vasomotorie serioasa, deseori urmata de stare de prostrate si de sechele dezagreabile".
S-au mai descris si alte manifestari asociate personalitatii migrenoase. Astfel, multi bolnavi prezinta un caracter sumbru si morocanos, cu o componenta depresiva marcata, sau, din contra, cu o stare euforica, cu cresterea capacitatii de munca inainte sau dupa criza. Simptomele vegetative sunt in acelasi timp foarte bogat reprezentate, manifestate in principal prin vomismente, diaree, bufeuri de caldura, tendinta la edeme, iar la terminarea crizei, poliurie.
Din punct de vedere fiziopatologic migrena este un complex de conditii si influente biochimice si vasculare, implicand o succesiune de faze: Faza de vasoconstrictie, faza de vasodilatatie si faza de edem.
Tratament
Tratamentul migrenei se adreseaza mai mult la preventia crizelor si tratamentul simptomatic, adica al durerilor: analgezice, antiinflamatorii, antipiretice; de exemplu:Paracetamol, Ibuprofen, Aspirina etc.
|
|
