|
Acasa » DIVERSE » OSTEOMALACIA CAUZE, SIMPTOME, TRATAMENT
OSTEOMALACIA CAUZE, SIMPTOME, TRATAMENT
Osteomalacia cauze, simptome, tratament
Descriere, istoric boala: Osteomalacia este, din punct de vedere fizio-patologic, rahitismul adultilor si batranilor. Caracteristic Osteomalacia este ca oasele contin putin calciu si fosfor, sunt moi, cu rezistenta scazuta si se deformeaza usor. Cand decalcifierea este foarte accentuata se vorbeste de osteoporomalacie (osteoporoza + osteomalacie).
Cauze: Factorii etiologici sunt multipli, dar lipsa de resorbtie intestinala a vitaminei D este predominanta. Starea somatica este precara din cauza unei boli consumptive, la care se adauga obligator lipsa de aer si de soare, precum si unele intoxicatii exogene. Poate interveni si stimularea reactiva a parathormonului, care creste deficienta mineralovitaminica si majoreaza toate tulburarile de osificare si de mineralizare a osteoidului. Osteomalacia afecteaza în special femeile în epoca de menopauza sau cele debilitate de lipsuri ori boli de nutritie. Exista si o osteomalacie renala conditionata nu de lipsa vitaminei D, ci de o rezistenta la actiunea ei, o adevarata Osteomalacie renala. Astfel este "diabetul fosforat Debre-Fanconi" unde pierderea de fosfor determina scaderea rezervei lui din corp. In "acidoza tubulorenala Albright", calciul este deviat de la functia lui si utilizat în combaterea acidozei. Aceste boli renale sunt foarte rare.
Semne clinice, simptome, manifestari: debilitate fizica accentuata, dureri osoase — mai ales în coloana vertebrala si bazin — accentuate la orice efort, cifoscolioza, membrele inferioare recurbate ("O Beine" dupa denumirea germana).
Radiologie, diagnostic: oasele lungi au corticala subtiata, transparenta crescuta, canalul medular largit uneori, epifize hipertrofice. Bazinul este deformat în forma de inima de carti de joc; vertebre turtite; benzile Milkmann-Looser vizibile pe coaste, colul femural, ramura ischiopubiana, reprezinta fracturi superficiale sau calus lipsit de calciu (semne radiologice caracteristice).
Biochimic: semne de hiperparatiroidism: calcemia normala, fosfaluria, fosfataza alcalina si prolinuria crescute.
Tratament: alimentatie cu calorii si proteine crescute, vitamina D doze de soc (600 000 u. per os lunar sau 1 000 — 1 500 U.I. pe zi), iar în caz de rezistenta vitamina D3 în doze mari. In plus produse anabolice, saruri de calciu mai ales în perioada de vindecare (scade fosfataza alcalina).
|
|
