|
Acasa » DIVERSE » OSTEOMIELITA SIMPTOME, TRATAMENT
OSTEOMIELITA SIMPTOME, TRATAMENT
Referat, Osteomielita cauze, simptome, tratament
Cauze: Osteomielita este o infectie supurativa a osului provocata de stafilococul auriu, acelasi care produce furunculul cutanat, de unde numele dat Osteomielita de furuncul osos. Alti microbi piogeni — stafilococul alb, streptococul, pneumococul — sunt rareori implicati în aceasta boala. Survine mai frecvent la baieti în prima copilarie pana la varsta adulta (de unde si numele boala scolarilor) dupa o plaga infectata (furuncul sau impetigo). Stafilococii de pe suprafata pielii patrund in grosimea osului prin embolie septica; alteori produc microabcese sub periost, pe care îl dezlipesc de os, determinand astfel formarea de sechestre si necroze osoase, care sunt complicatii serioase ale Osteomielitei. Cartilajul de conjugare constituie o bariera care împiedica patrunderea microbilor în epifiza si în articulatie (o artrita supurata are consecinte serioase în functionalitatea articulatiei afectate). La copii pana la varsta de 1 — 2 ani epifiza oaselor lungi este intraarticulara, iar în articulatia coxofemurala aceasta situatie este aproape permanenta.
Simptome, maifestari, : Infectia osteomielitica se localizeaza la os si maduva din regiunea metafizei. Osteomielita poate evolua un timp afebril sau subfebril dar cu alterarea starii generale. Radiografia poate fi negativa, dar VSH si leucograma sunt modificate în sensul unei infectii. Se poate confunda la început cu reumatism, erizipel sau alt proces infectios. Oasele mai frecvent afectate sunt femurul, tibia, astragalul si calcaneul, mai rar oasele membrului superior. Radiografia ulterioara poate reflecta semne indirecte: osteoporoza limitata în metafiza, îngrosarea periostului.
Tratament: Tratamentul trebuie început imediat; el consta din imobilizare în aparat gipsat (care poate aduce singur o rezolvare a bolii) asociat cu administrare de antibiotice in doze mari. Daca starea nu se amelioreaza si durerea nu dispare în cateva zile, este semnul unei complicatii (abces subperiostic, necroza osoasa etc.) care impune scoaterea ghipsului si practicarea interventiei chirurgicale necesare.
Osteomielita poate recidiva chiar dupa remisiuni îndelungate, caci tesuturile moi intra- si periarticulare pot reactiva un focar aparent stins; dar si osul, care este un tesut rigid incapabil de a se comprima si a anihila o cavitate captusita cu un tesut granulomatos sau un alt crater infectios, poate fi punctul de plecare al unei recidive.
Abcesul central al osului — abcesul Brodie — este considerat tot consecinta unei Osteomielite.
|
|
