|
Acasa » DIVERSE » TIROIDITA CRONICA HASHIMOTO, SIMPTOME, TRATAMENT
TIROIDITA CRONICA HASHIMOTO, SIMPTOME, TRATAMENT
Tiroidita Hashimoto, tiroidita cronica
Tiroiditeie cronice au ca factor etiologic: un proces autoimun si reprezinta probabil una din principalele cauze de hipotiroidism cu sau fara gusa (forma hipertrofica sau atrofica).
Se descriu:
Tiroidita limfocitara-Tiroidita Hashimoto-
Tiroidita Hashimoto, reprezinta cauza majora de gusa la copii si tineri si adesea dupa menopauza si este incriminata ca stadiu evolutiv spre mixedemul idiopatic cu atrofie totala a tiroidiei.
Are adesea caracter familial si genetic, titrul detectabil de anticorpi, în special antitireoglobulinici si antimicrozomiali fiind însotit de anormalitati ale celulelor T si de antigeni HLA corespunzatori.
Se asociaza cu alte boli autoimune: anemia pernicioasa, gastrita atrofica, insuficienta adrenocorticala, hipoparatiroidismul idiopatic, miastenia Graves etc.
Diagnosticul de certitudine il pune titrul crescut al anticorpilor antitiroidieni asociat cu modificarile histopatologice cu infiltratie limfocitara difuza.
Principii, metode si mijloace terapeutice
Tratamentul, medical si/sau chirurgical, urmareste :
- supresia hipofizara de TSH;
- substitutia hormonilor tiroidieni;
- combaterea hipertrofiei tiroidiene.
Tratamentul medical, supresiv si substitutiv, este impus de concentratii plasmatice reduse de tiroxina asociate cu niveluri crescute de TSH.
Ambele deziderate sunt realizate de terapia cu hormoni tiroidieni, în special folosirea L-Tiroxinei în doze de 100— 200 ug/zi, care induce echilibrarea functiei tiroidiene si micsorarea de volum a tiroidei.
La bolnavii vîrstnici si la cei cu modificari ale circulatiei coronariene dozele de T4 vor fi ajustate la 25— 50 ug/zi, sub tratament cu coronarodilatatoare si controlul periodic al electrocardiogramei.
Dozele de tiroxina trebuie sa fie însa suficiente pentru normalizarea nivelului de TSH, fara a elimina raspunsul pozitiv la TRH, care ar indica excesul hormonilor tiroidieni.
In genral, supresia terapeutica a TSH-ului cu hormoni tiroidieni se considera principalul scop al terapiei.
In cazurile cînd gusa creste rapid, este indicata asocierea pe o perioada scurta, de 4-6 saptamani, a corticoterapiei — prednison sau prednisolon. Doza de 30—40 mg zi asigura un dublu efect, imunosupresiv si de feed-back nespecific, de inhibitie a secretiei de TSH.
Distrugerea tesutului tiroidian poate duce la cresterea brusca a concentratiei serice a hormonilor tiroidieni, prin eliberarea lor din depozitele coloidale, ca si prin stimularea celulelor tiroidiene sanatoase din jur de catre prostaglandinele in titru crescut la nivelul celulelor afectate, ceea ce induce o stare clinica de tireotoxicoza tranzitorie, numita "Hashitoxicoza". Episodul necesita asocierea tratamentului de blocaj beta-adrenergic cu propranolol 40—60 mg/zi.
Tratamentul chirurgical al tiroiditei autoimune Hashimoto, are indicatie majora numai în cazul în care supresia tireotropa este ineficienta — gusa continua sa creasca in dimensiuni si apar fenomene de compresie, sau în cazul în care se suspecteaza degenerarea mitotica.
Se realizeaza, dupa caz, tiroidectomia subtotalu sau totala, urmata de tratament substitutiv cu hormoni tiroidieni, toata viata, în doze suficiente pentru a combate instalarea tabloului clinic de mixedem.
|
|
