|
Acasa » ENCICLOPEDIE » ARCTICA REFERAT, ZONA ARCTICA
ARCTICA REFERAT, ZONA ARCTICA
Arctica referat, zona arctica Polul Nord
Arctica este numele regiunii situata în jurul Polului Nord, dincolo de Cercul Polar, situat la paralela de 66°33'. In aceasta regiune sunt cuprinse apele Oceanului Inghetat (cca. 14 milioane km2), insulele si arhipelagurile arctice (cca. 5 milioane h2) si partile nordice din Suedia, Siberia, Canada si Alaska {cca. 7,5 milioane km2}, în total 26,5 milioane km2.
Arctica imagini, poze, zona arcticii, Polul Nord
Calota de gheata maritima ocupa aproape 7 milioane km2 din bazinul arctic. Limita carapacei de gheata s-a stabilit în jurul unei linii care trece în apropiere de paralela de 77°.
Acumularile de gheata, carora scandinavii le-au dat numele de banchiza, adica "îngramadire de gheata", sunt produse ale înghetului superficial al apei de mare si ale zapezilor cazute deasupra ghetii. Grosimea ghetii maritime n-a fost întalnita nicaieri în Arctica mai mare de 2—3 m.
Jertfele aduse de cercetatori pentru cunoasterea si studierea acestei întinderi pustiii si înghetate întrec cu mult pe cele din alte regiuni ale globului terestru.
Dupa memorabila calatorie facuta spre Polul Nord la sfarsitul secolului trecut de explonatorul norvegian Fridtjof Nansen si dupa descoperirea Polului Nord de catre Peary în anul 1909, regiunea arctica a început sa intereseze din ce în ce mai mult pe oamenii de stiinta.
Astazi, aviatia transpolara, cat si navigatia în Africa sunt strans legate de stiinta meteorologica. O importanta deosebita a capatat cunoasterea curentilor maritimi polari, biologia marilor nordice, cercetarile cu privire la magnetism, seismologie etc.
Cu ajutorul tehnicii moderne, Uniunea Sovietica a creat în Arctica cel mai nordic drum maritim care serveste orasele si satele din nordul Siberiei, prin porturile situate la nord de Cercul Polar: Anderma, Novi-port, Diokson, Nordvik, Tiksi, Polearmai, Vankarem si Uelen. Majoritatea asezarilor sunt situate la nord de gurile marilor fluvii siberiene Obi, Emisei, Lena si Indighirka. Distanta între Leningrad si Vladivostok, pe mare, prin canalul Suez este de 23 200 km, iar prin marile siberiene ale Oceanului Inghetat numai de 14 200 km.
Convoaiele de vase transporta alimente, îmbracaminte, combustibil etc. si aduc cherestea, blanuri, apatita, nichel, pescarie etc. In anul 1964 s-au scurs pe acest drum 5 milioane t de marfuri.
O îmbunatatire considerabila cu construirea spargatorului de gheata atomic "Lenin" si a navelor amenajate pentru navigatia in marile înghetate.
Concomitent cu largirea cailor navigabile din Arctica s-a putut realiza explorarea si cercetarea mai amanuntita a intregului teritoriu polar, cu ajutorul statiilor în deriva.
Dupa ce în anul 1926 expeditia mixta "Norge", de sub conducerea lui Amundsen, a reusit sa strabata drumul aerian transpolar de la Svolbard pana la Alaska, posibilitatea folosirii cailor aeriene transpolare a fost definitiv dovedita în zborului efectuat de catre aviatorii sovietici Baidukov, Cikalov si Beliakov, care au izbutit sa strabata într-un singur zbor distanta dintre Moscova si tarmul vestic al S.U.A.
In anul 1954 Societatea "Scandinavian Airlines System" a înfiintat transportul regulat de pasageri din Copenhaga pana la Los Angeles deasupra Arcticii, prin Groenlanda. In anul 1957, acestei linii i s-a asociat linia Copenhaga—Polul Nord Alaska—Tokio, lunga de 12 000 km.
Chiar si navigatia submarina îsi poate cuceri drumul in Arctica, fapt dovedit de calatoria cu submarinul pe sub Polul Nord.
Dezvoltarea tehnicii a dat posibilitatea ca Oceanul Inghetat sa fie transformat într-o "Mare Mediterana" care sa contribuie la largirea legaturilor dintre continente si state.
|
|