|
Acasa » ENCICLOPEDIE » ARHIPELAGUL FRANZ JOSEF REFERAT
ARHIPELAGUL FRANZ JOSEF REFERAT
Arhipelagul Franz Josef referat geografie, Antarctica Mica
Arhipelagul Franz Josef, situat dincolo de Cercul Polar, la 80° latitudine nordica, este format din 200 de insule, cu o suprafata totala de 16 500 km2.
Arhipelagul a fost vazut prima data la 30 august 1873 de capitanul I. Payer. Aceasta descoperire a fost rasplata pentru cercetatorii care au ratacit 375 de zile prin mijlocul gheturilor polare.
Arhipelagul Franz Josef imagini, poze, foto
Nu exista pe lume alta regiune care sa aiba atatea denumiri geografice: germane, engleze, italiene, rusesti etc. -ca acest arhipelag. Drept amintire a curajului cercetatorilor si descoperitorilor arhipelagului sunt insulele care le poarta numele: Nansen, Payer, Jackson, Schmidt, Weiprecht, Ivanov, Sedov, Albanov, Vize, Pineghin etc. Pe unele din insule sunt imprastiate mormintele acelora care pentru vecie au ramas in aceasta tara neospitaliera. Setea de a cunoaste si de a patrunde cat mai adanc in necunoscut, lupta pentru a ajunge la Polul Nord, iata ce-i atragea pe oamenii din diferite tari spre neprietenoasele maluri ale arhipelagului Franz Josef.
Exista aici si denumiri geografice a Arhipelagului Franz Josef care reflecta nume colective, ca: Golful hidrografilor, insulele Komsomolsk, Peninsula aviatorilor, Capul fotografilor, Capul Institutului Geografic Arctic etc.
Vazut din avion, iarna sau primavara, arhipelagul pare un singur pamant mare, cu varfuri plane sau stancoase, acoperit de o patura de gheata. Vara, valul de zapada se rupe in cateva locuri si apar fasii de pamant de culoare inchisa, pete rare a uscatului. Multe insule raman si in timpul verii albe.
Cupolele ghetarilor de forma geometrica se lasa direct in apa marii, unde aluneca cu o viteza de cateva zeci de metri pe an si ajungand la mare se rup, formand aisberguri. Ca niste flotile de vase, aisbergurile se aliniaza in fata ghetarilor si unul dupa altul, pornesc la drum impinse de vant si de curent spre apus, in apele calde ale Golfstromului, care le intampina si le topesc.
Arhipelagul Franz Josef a fost numit de cercetatori "Antarctica in miniatura", deoarece natura acestui pamant acoperit cu gheturi are multe trasaturi comune cu cel de-al saselea continent: Antarctica. Iarna este lunga si aspra, cu viscole care se dezlantuie chiar in lunile de vara. Vara vine in arhipelag pe la inceputul lui iulie. Sub razele soarelui zapada se topeste, pe gheturi curg torenti furtunosi, ce cad in crapaturi ca niste adevarate cascade si pe pamantul negru apar floricele polare, stancile de bazalt devin sediul pasarilor care umplu aerul cu zgomotele lor.
Astazi, oamenii sovietici transforma arhipelagul intr-un enorm laborator natural, un avanpost al stiintei in Arctica, inca din anul 1929, in golful Tihai s-au aprins luminile la ferestrele primei statiuni stiintifice, pe atunci cea mai nordica din lume. Acum motonavele conduse de puternice spargatoare de gheata aduc cele necesare celor ce ierneaza in cele trei statiuni stiintifice de pe Arhipelagul Franz Josef. De la inceputul Anului Geofizic International a fost creat aici un observator arctic, un adevarat centru stiintific, si tot aici s-a construit catunul Drujnai, "fratele" mai mic al catunului "Mirnai" din Antarctica.
Natura Arcticei produce o impresie puternica asupra celor care vin pentru prima data in aceasta regiune. Razele soarelui cald si luminos stralucesc pe nesfarsitul covor alb. Vara este neputinta sa privesti milioanele de briliante scanteietoare pe suprafata campurilor de gheata, deoarece ochii lacrimeaza si trebuie sa recurgi la ajutorul ochelarilor de soare. In preajma, mii de pasari se rotesc in stoluri vesele deasupra cuiburilor lor, agatate pe pantele abrupte ale stancilor. Micile capete stralucitoare ale focilor salta in apa incalzita de-a lungul tarmului.
Cu toate ca au trecut mai bine de nouazeci de ani de la descoperirea acestui arhipelag, el mai ascunde taine, mai exista insule care n-au fost cercetate de ochiul iscoditor al omului de stiinta.
|
|
