|
Acasa » ENCICLOPEDIE » ARHIPELAGUL NOVAIA ZEMLEA, GEOGRAFIE
ARHIPELAGUL NOVAIA ZEMLEA, GEOGRAFIE
Arhipelagul Novaia Zemlea, Pamantul Nou, referat geografie
Arhipelagul Novaia Zemlea (Pamantul nou), insula arctica a Rusiei, hotar intre Marea Barents si Marea Kara, este formata din doua unitati: cea de nord (48 000 km2) si cea de sud (33 200 km2), despartite prin stramtoarea Matocikin. Geologii spun ca in perioada glaciara pamantul insulei, din cauza greutatii ghetii de deasupra, a fost scufundat sub apa cu 150 de metri. Liberandu-se de ghetari, acum 12 mii de ani, uscatul a inceput sa se ridice. Urmele acestor gheturi se mai vad in stramtoarea Matocikin.
Toata partea centrala a insulei nordice se afla sub o carapace de gheata, ca si Groenlanda. Acest "scut" ascunde sub el toate sinuozitatile reliefului. Numai ici-colo se ridica piscuri izolate de stanci. Suprafata acoperita de gheata este de 19 000 km2, adica aproape jumatate din intreaga intindere a insulei. Gheata atinge pe alocuri grosimea de 500 m si se lasa in mare formand pereti inalti pana la 30 m. Cel mai mare ghetar al arhipelagului, numit Nordenskjold, are o intindere de 100 de kilometri. Viteza medie de alunecare a ghetarilor este de circa 100 m pe an.
Malurile inaccesibile ale insulei au constituit adesea mormantul cercetatorilor indrazneti, care au disparut in incercand sa patrunda tainele acestui pamant inghetat.
Primul explorator rus care a reusit, in anul 1883, sa traverseze insula cu saniile trase de caini a fost Grinevski.
Astazi, aproape de locurile cercetate de Grinevski, se afla un aeroport unde aterizeaza avioanele ce vin de pe continent. De multe ori avioanele trebuie sa ocoleasca coloniile de pasari din insula de sud, deoarece o pasare de 2 kg greutate, daca ar izbi un avion, care zboara cu o viteza de cateva sute de kilometri pe ora, ar putea avaria aparatul.
Milioane de pasari arctice se gasesc pe litoralul sudic al insulei. Coloniile cele mai numeroase le formeaza eiderii. Masculul are culoarea alba pe spate si neagra pe abdomen; capul verde, pliscul rosu si labele verzi. Femela este "mai modesta"; imbracamintea ei este de culoare cafenie, cu pete negre. Eiderul inoata si se scufunda cu repeziciune. Se hraneste cu scoici si pestisori. Pasarea are un instinct matern foarte dezvoltat. Cand isi invata puii sa inoate, mama ii ia deseori in spate. Dusmanii de moarte ai eiderului sunt pescarusii si vulpile polare. Puful lui este foarte pretios. Dintr-o suta de grame de puf se poate obtine un palton de iarna calduros si usor. Nentii, locuitorii acestei insule, culeg in fiecare primavara cate 3 kg puf pe zi. Cel cules din cuiburi si de pe pasarile moarte se numeste "mort" si este cel mai pretuit, fiind mai greu decat puful "viu", smuls de la gatul pasarilor.
Gastele polare alcatuiesc colonii mari in Novaia Zemlea. Ca si pinguinii antarctici, ele isi clocesc ouale tinandu-le intre labe si piept. Ouale sunt clocite cu schimbul de catre ambii soti. Ele au coaja asa de groasa, incat chiar atunci cand cad jos de pe stanci nu se sparg.
Renii salbatici, care in trecut erau foarte multi in insula, nu se mai gasesc azi decat in partile nordice.
Vulpea polara se poate intalni la tot locul. Nentii o vaneaza cu capcanele. Blanurile vulpilor din Novaia Zemlea sunt considerate printre cele mai bune din lume. Daca in insula apar ursii, se inmultesc si vulpile polare, deoarece ele merg pe urma acestora strangand resturile "pranzului".
Morsele vin la litoralul nordic al insulei, insa nu in numar mare. In numar mare se intalnesc doar focile.
Langa insula sudica se gasesc mamifere din specia orca-orca, care intrec ca marime si putere balenele obisnuite. Orca are dintii mari si ascutiti, iar corpul ajunge pana la 12 metri lungime. Aceste animale fac ravagii printre foci si morse, si chiar printre pasari. Nu cruta nici rudele lor apropiate, balenele. Atacand pe pasnicele balene, ele se prind de buzele de jos ale acestora si nu le dau drumul decat atunci cand balenele isi dau sufletul. Orca le mananea numai limba.
In stramtoarea Matocikin, uraganele ridica vartejiuri mari de zapada si o duc intr-un dans salbatic pana departe de Marea Barents. In caz de furtuna, statiunea meteorologica din insula instiinteaza pe pescari sa nu plece in larg.
|
|
