|
Acasa » ENCICLOPEDIE » ARTA DECORATIVA EGIPTEANA, EGIPT
ARTA DECORATIVA EGIPTEANA, EGIPT
Arta decorativa egipteana, arta egiptului antic
Pentru un studiu oricat de sumar asupra stilului interioarelor, Egiptul poate constitui punctul de plecare. Desi, uriasul tezaur de arhitectura si arta egipteana veche este remarcabil in primul rand prin operele cu caracter sacru sau onorific: temple, monumente funerare, palate. Lucrarea de fata prezinta arhitectura interioarelor civile si pe a celor oficiale numai in masura in care poate defini orientarea decorativa in momentul respectiv. Civilizatia cu care incepem furnizeaza date si probe certe asupra modalitatii de organizare a interiorului, pe care stiinta le dateaza cu patru mii de ani inaintea erei noastre. Antica arhitectura a egiptenilor, conceputa in spirit monumental ca tot ceea ce a creat acest popor vechi, era realizata in piatra sau caramida arsa (uneori in mai multe etaje). In ansamblurile arhitectonice civile se intindeau parcuri si gradini cu bazine si pavilioane inconjurate de galerii. Interioarele impodobite cu coloane incastrate, statui, sculpturi in relief, picturi murale si pardoseli de piatra viu colorate contineau putin mobilier.
Pat din Egiptul antic, imagini, poze, arta decorativa egipteana.
Nu se poate preciza exact cand au patruns in apartamente primele paturi si scaune. In Egiptul antic se dormea pe rogojini din fibre de palmier sau de papirus, uneori pe cate o bucata de panza asezata direct pe pamant si, ca in mai toate tarile calde, sub cerul liber. Paturile, indeobste de o persoana, destul de joase, erau mai inalte la un capatai si cu o inclinare spre picioare; aveau o singura planseta verticala (la picioare), destul de bogat decorata. La celalalt capatai, un scurt trunchi de lemn sau metal scobit ca o semiluna servea pentru odihna capului. Picioarele erau de lemn sculptat in forma de copita de taur. Suprafata patului o constituia o tesatura din fibre sau piele. Mai tarziu, paturile devin mai inalte, suprafata nu mai e inclinata, ci orizontala, picioarele sunt sculptate in forma de laba de leu, iar la capatai se pune o perna. Planseta de la picioare (din lemn, metal sau fildes) este sculptata, ajurata, incrustata sau pictata), in timp ce capataiul unde se asaza capul continua sa ramana despuiat.
Alte piese de mobilier erau cuferele din lemn, de diverse marimi, folosite indeobste pentru rufarie, si al caror capac bombat era pictat sau incrustat; panere rotunde sau ovale si cosuri impletite din fibre serveau pentru depozitarea diverselor obiecte, dar cel mai adesea pentru alimente. Scaunele, fotoliile de diverse inaltimi, cu spatar si brate, cu picioare in forma de laba de animal (de preferinta de leu), taburetele fixe sau pliante cu picioare in forma de X, care apar mai tarziu, precum si cuferele cu mai multe deschideri,interioare si suprafata plana (aceasta suprafata servind si ca planseta pentru diverse jocuri) completeaza sumarul inventar al interiorului. Existau si mese scunde (numai pentru o singura persoana). Nu se cunoaste nici o masa destul de mare la care sa se fi asezat eventualii oaspeti. La banchete si festine, oaspetii se asezau pe jos, cu picioarele incrucisate, iar vasele cu bucate erau puse pe mici socluri de piatra sau alabastru. Oalele de argila arsa, paharele de metal, vasele de ceramica cu functii decorative, lampile de arama in care se ardea uleiul, ustensilele din metal batut, tesaturile si tapiseriile constituiau ansamblul de piese ce se gaseau in locuintele particulare ale vechiului Egipt. Mentionam ca textilele egiptene erau atat de cunoscute in lumea antica ca niste creatii de mare arta, incat Biblia le mentioneaza.
Reductia la minim a intregului ansamblu si a pieselor componente ale unei decoratii de interior, chiar si in palatele cele mai bogate, pare oarecum ciudata pentru ochiul european. Dar fiecare piesa era o valoare artistica. Obiectele gasite in mormintele faraonilor atesta canoane estetice de inalt rafinament si un gust desavarsit. Bijuterii si obiecte de podoaba din aur (cercei, inele, bratari, diademe), oglinzi de: bronz, vase din alabastru si ceramica pe suporturi din metal, cutiute de fard cu manere constituite din figurine de femei goale, vase pentru parfumuri avand forma unor corole de flori, statuete reprezentand animale: hipopotami, sacali, sfincsi, pasarea ibis; scaune de piatra cu spatare sculptate, usi si porti cu reliefuri bogate, vase cu forme antropomorfe sunt toate piese utile si frumoase, care intrau in viata cotidiana si care-l insoteau pe egipteanul aristocrat si dupa moarte. Utilul era atat de legat de frumos, incat nici nu exista un cuvant care sa desemneze numai frumosul sau numai utilul, ci pe amandoua in acelasi timp. Iar creatia sta sub acest semn. (Evident, ar fi greu de demonstrat utilitatea piramidelor, de pilda. Dar in viziunea celor care le-au conceput, aceste monumente aveau o insemnatate enorma si un scop precis.)
Domeniile in care arta decorativa a vechiului Egipt a stralucit au fost cel al mobilierului incrustat, sculptat si pictat (cu negru, alb, rosu), al sticlariei, al textilelor, metalului batut si ceramicii. Egiptenii cunosteau tehnica realizarii sticlei colorate in masa sau cu irizatii, a ceramicii, a tesaturilor fine - realizate manual, a metalului batut si incrustat la rece.
Ceramica lor dintr-o argila fina, cu un bogat continut de siliciu, avea forme de mare frumusete. Culoarea cea mai obisnuita era albastrul-turcoaz, puternic saturat. Registrul ornamentelor folosite in reliefuri, incrustatii, tesaturi, pictura pe ceramica si lemn, in metale si piatra este extrem de bogat. Principalele motive si cele mai frecvente sunt: frunzele de acant, de palmier, de lotus etc., florile, capete si gheare de leu, copite de taur, capete de pasari, combinatii geometrice si lineare etc., etc. Motivele decorative folosite in toata creatia destinata interioarelor sunt inspirate dupa natura pe care artizanii egipteni o despoaie de detalii, pastrand elementele, fundamentale, ordonandu-le in combinatii geometrizante sau distribuindu-le in forma de evantai a palmetelor.
Creatorii s-au ferit cu grija sa comunice prin creatia lor vreun sentiment personal. Totul este sobru, cu caracter monumental. Ritmul a fost canonul cel mai de pret in arta decorativa egipteana.
Disciplinand expresiile realitatii,transfigurand ipostazele ei in ornamente (prin stilizari continue), decoratorii si artizanii Egiptului antic au creat un stil de mare sobrietate din care se vor inspira mai tarziu artistii altor epoci si lumi.
|
|
