|
Acasa » ENCICLOPEDIE » BROASCA DE LAC METAMORFOZA, ALCATUIRE
BROASCA DE LAC METAMORFOZA, ALCATUIRE
Broasca de lac metamorfoza, alcatuire, imagini, poze
Puteti pastra o broasca mult timp in acvariu cu conditia sa asezati acolo cateva pietre care sa depaseasca nivelul apei, pentru a putea sta si in aer.
Puteti omora usor o broasca, plasand-o pentru cateva minute intr-un borcan bine inchis, continand un tampon de vata imbibat cu eter sau cloroform.
Rar animal asa de raspandit ca broasca de lac sau de balta. In orice lac sau mlastina se gasesc broaste, de unde si zicatoarea: «Lac sa fie ca broaste sunt destule». Dar broasca nu traieste numai in apa, ci si pe uscat, de unde denumirea de amfibian (amphi - dublu; bios - viata). Acest fapt influenteaza mult alcatuirea si modul ei de viata.
In ierburile de pe marginea apei, ea gaseste un adapost bun impotriva unor dusmani ca: barza, sarpele etc. Culoarea corpului, deosebita pe partea dorsala de cea ventrala,face ca ea sa nu fie usor observata. Aceste culori sunt adaptari la mediul ei de viata. La cel mai mic zgomot sare in apa, dar aici o asteapta alti dusmani: stiuca, salaul, bibanul etc.
Broasca de lac sau balta stanga, mijloc metamorfoza, dreapta alcatuirea corpului, imagini, poze, foto.
Alcatuirea corpului.
Capul, turtit si aproape triunghiular, are doi ochi mari, bulbucati, aparati de uscaciune de doua pleoape, iar in spatele lor urechile care nu au pavilioane. In varful botului se gasesc doua nari mici, care se pot inchide prin niste capacele. Gura larga prezinta dinti marunti nu numai pe maxilar, ci si pe cerul gurii, care servesc mai mult la retinerea, decat la mestecarea hranei.
Limba lata, subtire, cleioasa si despicata la varf se deosebeste de a celorlalte animale prin aceea ca este fixata in fata, prin varf. Astfel, ea poate sa fie scoasa afara cu usurinta.
Capul se continua direct cu corpul. Broasca nu are gat si nici coada.
Corpul este acoperit cu piele lipsita de solzi, subtire, foarte bogata in vase de sange si glande ce produc un lichid, care o mentine umeda si alunecoasa. Totusi, pielea broastei nu poate rezista la uscaciune. De aceea, broasca de lac traieste in locuri umede si umbrite. Ea sta si pe tarm la soare, dar pielea nu se usuca, deoarece aerul din apropierea apei este umed, iar animalul sare din cand in cand in apa.
Locomotia.
Broasca sare, nu merge. Alcatuirea picioarelor ne arata aceasta. Cand sta pe loc, broasca tine picioarele posterioare indoite sub corp. Cand sare, le intinde brusc si corpul ei este aruncat inainte. Revenind pe pamant, se sprijina pe picioarele anterioare. Picioarele posterioare se intind brusc in acelasi timp, spre deosebire de animalele care merg, ale caror picioare se deplaseaza unul dupa altul. Asa se face ca broasca este un excelent saritor.
Tot cu picioarele dinapoi broasca inoata foarte bine in apa.
Hranirea.
Broasca se hraneste cu: insecte, paianjeni, viermi, melci, icre, pestisori etc. Cand o insecta zboara prin apropiere, broasca intinde brusc picioarele posterioare, face un salt si, pentru a o prinde, se foloseste de limba.
Respiratia.
Broasca respira prin plamani. Ea are coastele slab dezvoltate, nu are stern, deci nici cavitate toracica. Respira inghitind aerul. Cand o vedem pe mal inghitind in sec, este o dovada ca inghite aerul.
Deoarece plamanii sunt slab dezvoltati si au suprafata mica, respiratia prin plamani este insuficienta; broasca respira si prin piele — respiratie cutanee. Oxigenul din aer si chiar din apa strabate usor pielea si ajunge in sange. Pielea broastei nu lasa sa treaca gazele decat daca este umeda; uscarea ii aduce moartea prin asfixie. Deci, respiratia prin piele completeaza pe cea prin plamani.
Inmultirea.
In luna mai, masculii ne asurzesc cu oracaitul lor, femelele depun ovule pe care masculii le fecundeaza. Ouale sunt inconjurate cu o materie gelatinoasa, care in contact cu apa se umfla enorm. Ele sunt mici, transparente si au un punct negru la mijloc. Dupa cateva zile, din ou iese o larva numita mormoloc-, care nu seamana cu broasca.
Mormolocul seamana cu un pestisor. Are corpul subtire si lung; este lipsit de picioare la inceput si inoata cu coada lunga, turtita lateral, inconjurata de o inotatoare membranoasa. De o parte si de alta a gatului se formeaza niste foite ramificate — branhii externe. Dupa o saptamana, aceste branhii dispar si se formeaza altele, in interior branhii interne, iar cand se dezvolta plamanii, dispar si acestea.
In acest timp se formeaza picioarele posterioare, apoi cele anterioare. Coada se micsoreaza treptat pana la disparitie; mormolocul s-a transformat in broasca. Deci, broasca se inmulteste prin oua iar dezvoltarea se face prin metamorfoza.
Mormolocul are multe asemanari cu pestii, de pilda: respira prin branhii; alcatuirea inimii si a altor organe ne arata ca broastele de astazi s-au dezvoltat din pestii de odinioara. Trecerea broastelor si la viata de uscat este insotita de aparitia unor caractere de superioritate fata de pesti.
Temperatura corpului broastei este variabila, ca si a pestilor. De aceea, toamna, cand vremea se raceste si insectele dispar, broasca se retrage in namolul de pe fundul apei, unde ramane nemiscata, in stare de amortire, pana primavara, cand se intoarce din nou in apa.
Distrugand un mare numar de insecte, broasca de lac este un animal folositor. De la broasca se consuma muschii picioarelor dinapoi sub numele de «pui de balta».
Animale inrudite cu broasca de lac sunt: broasca raioasa, brotacelul, salamandra, tritonul etc.
Cuvinte: Broasca de lac, animal amfibian, broasca de balta, metamorfoza, animale, broaste, broastele.
vizite: 1840
|
|
