|
Acasa » ENCICLOPEDIE » CAFEAUA ARABICA, ISTORIA CAFELEI, ARBORELE DE CAFEA
CAFEAUA ARABICA, ISTORIA CAFELEI, ARBORELE DE CAFEA
Cafeaua Arabica
Se gasesc în stare salbatica mai multe specii de arbori de cafea într-o vasta zona care ocupa regiunile tropicale si ecuatoriale ale Africii, de o parte si de alta a Ecuatorului; dar arborele de cafea cunoscut sub denumirea de arbore de cafea arabica, a carui fructe (boabele de cafea) sunt atat de pretuite în lumea întreaga e originar din vaile adanci ale Etiopiei. Legenda spune ca un pastor de capre a unei manastiri musulmane din Yemen a observat ca în zilele cand animalele sale se hraneau cu boabele rosietice ale unui arbust, pe care îl tineau în mare stima, nu mai puteau sa doarma în noptile urmatoare. Rhazes, un medic arab din secolul al IX-lea, este primul savant care mentioneaza cafeaua si incontestabilele sale calitati.
Dar trebuie sa asteptam înca vreo doua secole pana cand marele Avicenna ne va darui un studiu complet asupra mirificelor proprietati ale acestui arbust. Datorita observatiilor sale s-a trecut la cultivarea miraculosului arbust iar folosirea cafelei sub forma de licoare pe care o pretuim noi azi atat de mult, a atras atentia cetatii sfinte — Mecca. Curiozitatea îi împinge pe pelerinii veniti sa îngenuncheze în fata pietrei negre din Kaaba numai dupa ce si-au parfumat gura cu o dusca de cafea si astfel, Islamul întreg, de la Cairo la Alep, din Damasc la Bagdad si Teheran, devine sustinatorul aprig al acestei licori negre. In 1554, cafeaua pune piciorul pe malul european al Bosforului; la Constantinopol se deschid doua cafenele care devin foarte repede locul preferat de întalnire al poetilor, ai cadiilor si înaltilor demnitari ai Imperiului turcesc. La putin timp, în aceeasi epoca, în a doua jumatate a secolului al XVI-lea, cafeaua începe sa fie pomenita pentru prima oara în Europa.
Doctorul Leonard Rau-wolf, cetatean al Augsbourgului mentioneaza "aceasta bautura neagra ca tusul si foarte utila în combaterea multor maladii, în special ale stomacului."
Prospero Albini, profesor de botanica la Padova într-una din calatoriile întreprinse de el între anii 1580 — 1585 regaseste arborele de cafea în Egipt si-l descrie stiintific.
Ceva mai apoi, umanistul Pietro della Valle bea primul "degetar de cafea" la Constantinopol. In sfarsit Sir Thomas Herbert, întors dintr-o misiune oficiala în Persia insista asupra popularitatii pe care o are aceasta licoare în Orientul apropiat. In 1640 se bea cafea în Italia. In Marea Britanie în 1652. Tot în acest an se deschide prima cafenea în Anglia, la Oxford, prin staruintele unui anume Iacob, evreu venit din Turcia; în 1692 apare prima cafenea londoneza a lui Pasqua Rosee, armean sau grec, în Saint-Michael' s Alley, în Cornhill. In 1660, un velier venit din Egipt descarca la Marsilia o prima încarcatura cu saci de cafea, întreaga cantitate împartindu-se numai între farmacistii orasului. Si de aici debutul unei lungi si aprigi discutii între medici care a durat mai bine de doua secole si care, de fapt, mai dureaza si azi. Cafeaua este un remediu sau o otrava? Combate ea "apatia corpului omenesc" sau ataca "particulele creierului?!". Facultatea din Aix (Franta) o condamna. Dar Dufou, medic lionez, explica pe larg cat de tonice sunt efectele sale.
In aceeasi epoca Mme de Sevigne declara la Facultate: "cafeaua precipita sangele" si o sfatuieste pe fiica sa sa manance fructe si sa bea apa de Wichy ca în încheiere sa adauge: "Racine va trece ca si cafeaua". Dar iata ca nici gloria lui Racine, nici a cafelei n-a trecut înca. In 1670, Pascal, un armean, deschide în iarmarocul din Sainte-Genevieve cafeneaua sa, "Maison de caoue". 1702, sicilianul Procopie deschide o noua cafenea în strada Fosses — Saint Germain, la numarul 13, în fata Comediei Franceze. In 1720 existau în Paris 380 de cafenele. Atat în cafeneaua lui Procopie cat si în celelalte cafenele pariziene se vor naste si se vor discuta noile idei si teoriile "subversive" generate de spiritul enciclopedistilor. In acest sens se poate spune ca licoarea neagra, cafeaua, a ajutat enorm Revolutia franceza.
|
|
