|
Acasa » ENCICLOPEDIE » CASCADA NIAGARA, POZE, IMAGINI
CASCADA NIAGARA, POZE, IMAGINI
Referat, Cascada Niagara, turism, poze, imagini
In America de Nord, la granita dintre S.U.A. si Canada, se afla interesanta regiune a Marilor Lacuri: Superior, Michigan, Huron, Erie si Ontario. In afara de Ontario, tot acel sistem de lacuri constituie bazinul de alimentare al cascadei Niagara. Niagara este numele raului care leaga cele doua mari lacuri: Erie si Ontario si formeaza frontiera dintre S.U.A si Canada. Lacul Ontario se afla la altitudinea de 74 m, pe cand Erie si celelalte lacuri se gasesc la înaltimea de peste 174 m, deci diferenta de nivel este de circa 100 m. Din aceasta cauza raul curge cu repeziciune, în torente. La o întorsatura brusca, raul îsi schimba directia din vest sipre nord, si formeaza renumita cascada, cea mai frumoasa dintre toate cascadele globului.De fapt sunt doua cascade paralele, despartite printr-o insula numita "Insula caprei". Cele doua brate ale cascadei sunt inegale. Cea de est, sau cascada americana, este lata de 304 m si are o cadere de 51 m. Ea primeste numai 6% din apa raului. Cascada canadiana primeste restul de 94% din apa râului; are o latime de 910 m si o cadere de 49,28 m. Aceasta din urma poarta numele de "Horseshoe", adica "Cascada în forma potcoava".
Imagini cascada Niagara, poze, foto.
Insula Caprei formeaza un perete stancos, aproape vertical, pana la baza cascadei. Cat priveste zgomotul provocat de apa în caderea-i spumeganda, asemanator unor tunete continue, se aude uneori pana la mari departari.
Din cauza formei sale convexe sunt putine puncte de unde se poate avea o vedere totala a acestei marete minuni a naturii. In partea S.U.A. au fost construite poduri care trec peste cascada pana în insula Caprei, unde -s-au amenajat parcuri si un turn de beton si otel înalt de peste 80 m. Aceasta enorm masa de apa cade peste un strat calcaros, care, din cand în cand, este rupt în bucati, si astfel cascada se retrage mereu spre lacul Erie. S-a calculat ca aceasta retragere este cam de 1,5 metri pe an.
Cantitatea de apa ce cade prin ambele cascade este de circa 4 640 m3 pe secunda. Putem usor sa ne dam seama de energia imensa pe care o reprezinta aceasta masa de apa în cadere de la circa 50 de m. La ambele cascade s-au construit centrale hidraulice, însa pentru a se preantampina un abuz în acest sens, caci s-ar strica frumusetea si maretia lacurilor, între Canada si S.U.A. a intervenit un acord care limiteaza debitul ce se poate întrebuinta pentru uzinele hidraulice.
Iata însa si un fapt putin obisnuit, care a stârnit senzatie în primul moment.
La 29 martie 1848 renumita cascada a... secat! Din cei 4 640 ma pe secunda care cadeau de la înaltimea de 50 m nu mai ramasera decat niste paraiase neansemnate. O data cu acest fapt si zgomotul ce-l raspandea cascada a încetat; acum domnea o liniste neobisnuita pentru localnici. Stancile nevazute pana atunci, care provocau vârtejuri spumoase, aparut la suprafata. Un grup de oameni au plecat sa cerceteze cazul. Dar n-au trecut decat treizeci de ore si cascada a început sa curga din nou.
Care a fost cauza acestui fenomen ? El s-a datorat unor blocuri de gheata ce au barat apa raului Niagara. Cand barajul de gheata a fost zdrobit, apa Niagarei a alimentat din nou cascada.
|
|
