|
Acasa » ENCICLOPEDIE » DELTA DUNARII, REFERAT, POZE
DELTA DUNARII, REFERAT, POZE
Delta Dunarii referat biologie, poze, imagini
Delta Dunarii, imparatia apelor, a vegetatiei si a pasarilor, vestitul "monument al muncii omului liber si al naturii" cum spunea marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu, este cunoscut in geografie sub numele de "Delta Dunarii". Frumusetile de aici incanta ochiul calatorului. Fermecat de tot ce se iveste in drum nu stii ce sa admiri mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor care sageteaza aerul sau asezarile pescaresti situate de-a lungul canalelor. Privita din avion Delta Dunarii apare ca un covor de smarald, impodobit (siraguri sclipitoare de perle, formate din lacurile si bratele cu apa. Bogatia de frumuseti a Deltei a determinat autoritatile autorizate din Romania sa declare monument al naturii unele regiuni de aici, cum sunt regiunea Padina, padurea Hasmacul Mare din grindul Letea, si partea nordica a regiunii lacurilor din aval de Caraorman.
Imagini Delta Dunarii rezervatie a biosferei, poze, fotografii.
Delta, impreuna cu lacurile Razelm, Sinoe, Smeica, Golivita si Babadag, acopera o suprafata de 5 050 km2. Cei 120 de afluenti ai Dunarii strang apele de pe o suprafata de 817 000 km2, asigurand fluviului debitul care variaza de la circa 18 000 m3 pe secunda la ape mari, la circa 2 000 m3 pe secunda la ape mici. Bratul Chilia primeste 65% din debit, iar restul se imparte aproape in mod egal pe bratele Sulina si Sf. Gheorghe.
Dunarea, denumita de fenicieni Phison, a vazut pe malurile ei pe "carausii marilor" — fenicienii — care au intemeiat la gurile ei cateva colonii. De asemenea, in negura vremurilor indepartate, egiptenii, pe timpul regelui Sesostris, au intemeiat si ei colonii in delta, pe cand fluviul avea numele tracic de Istros.
Cu 800 de ani e.n. poetul grec Hesiod pomeneste de Dunare si Delta in poemul sau "Nasterea zeilor", iar peste 380 ani, Herodot a vizitat delta marelui Istros, a carui cinstire mergea, departe pana in Asia. Cand regii Persiei se urcau pe tron, li se aduceau vase pline cu apa din deltele lui Istros si Nil.
Este interesant de remarcat ca în muntii Padurea Neagra, nu departe de locul de unde izvoraste Dunarea, la Donaueschingen, s-a gasit o piatra care dateaza din anul 201 e.n. si pe care romanii au scris numele de "Danuvius", nume care-l purta atunci acel parau. Numele de "Danuvius" a fost dat mai tarziu fluviului numai pana in dreptul Portilor de Fier. De catre daci, Dunarea era cunoscuta sub numele de Dunaris.
Geologii spun ca batranul fluviu a poposit pe pamantul patriei noastre acum 800 de mii de ani si se varsa in Campia Romana, in apropiere de Oltenita, intr-un lac mare care acoperea intregul Baragan. In urma cu cateva sute de mii de ani cand a avut loc o scufundare a tinutului de la gura Siretului si o ridicare lenta a blocului dobrogean, apele Dunarii si-au schimbat cursul, indreptandu-se spre muntii Macinului, pe care i-a ocolit, varsandu-se in mare prin canalul Sf. Gheorghe. Pe locul unde se gasesc astazi canalurile Sulina si Chilia erau mlastini populate cu mamuti si rinoceri, ale caror schelete au fost descoperite cu ocazia sapaturilor facute in canalul Sulina.
In timpul epocilor glaciare marea se gasea cu aproape 100 m mai jos decat nivelul actual. Dupa ultima glaciatiune, acum vreo 12 mii de ani, ghetarii topindu-se, Marea Neagra capata forma sa de astazi. Actuala delta forma un golf care se intindea pana la Galati, unde se intalnea cu apele Dunarii. De atunci incepe lupta dintre mare si fluviu, lupta care nu s-a terminat nici astazi si din care pana în prezent a castigat un al treilea: uscatul.
Delta este tot timpul tanara, pentru ca Dunarea fura zilnic marii noi intinderi de apa pe care le transforma in uscat. Ea se mareste continuu cu noi suprafete de teren, datorita actiunii de depunere a materialului aluvionar adus de fluviu. Dupa calculele facute s-a stabilit ca Dunarea transporta in medie anual la locurile de varsare 83 milioane tone de namol, care pentru a fi transportat ar necesita un tren de marfa format din 750 000 de vagoane !
Aluviunile carate de batranul fluviu si depuse zi de zi la gurile lui de varsare au facut, ca uscatul sa înainteze in mare. Ca marturie a victoriei uscatului asupra apei sta farul de la Sulina, care pe vremuri era construit la malul marii si se afla astazi departe de coasta. Tot datorita aluviunilor a luat nastere in Marea Neagra insula Sahalin, care creste an de an sub ochii nostri. Lucrurile acestea nu trebuie sa ne mire, caci cantitatile de aluviuni purtate de apele Dunarii sunt, dupa cum am vazut, de-a dreptul impresionante.
Nasterea Deltei este legata de transportul aluvionar al Dunarii si de oscilatiile de nivel ale Marii Negre. Desigur ca pe langa acestea au avut o influenta favorabila si plantele de apa, care facilitau, intr-o oarecare masura, depunerea aluviunilor.
Atunci cand omul preistoric popula pamantul Dobrogei, in epoca de piatra, Dunarea se varsa in mare printr-un singur brat, care strabatea uscatul cam prin locurile unde incepe azi bratul Sf. Gheorghe, la est de Tulcea. Atunci lacurile Razelm, Golovita si Sinoe nu existau.
Aluviunile carate de Dunare incepura sa se depuna in straturi din ce în ce mai groase, ridicand bariere in calea apelor spre mare, iar apa asi facea loc prin aluviuni, dand nastere bratelor de astazi. Atunci cand coasta marii se gasea cu 20 km spre est de cea actuala, prin Delta drumuiau rinocerii, ursii si mamutii.
In urma examinarii amanuntite facute de geologi s-a constatat ca bratele principale ale Dunarii nu au aceeasi varsta. Bratul Sf. Gheorghe este cel mai batran, dupa acesta urmand Sulina, Chilia fiind cel mai tanar.
Dunarea continua si astazi sa construiasca delta, prin namolul adus si depus. Orice palma de loc furata marii este repede luata in primire de plante si astfel in zeci si zeci de ani Delta s-a transformat in paradisul plantelor si al animalelor. Desisul de trestie impreuna cu papura, rogozul, papurisul, feriga si volbura de balta formeaza un fel de saltea plutitoare numita plaur. In padurile deltei cresc stejari, frasini, plopi, salcii, arini, tei si ulmi. In aceste paduri si in plaur se pot intalni mistreti, lupi, pasari salbatice, vidre, nevastuici si vulpi.
Intre grinduri si paduri suprafata baltii este populata cu vegetatie formata din broscarita, bradis si otatel, planta insectivora, care-si lasa in apa reteaua fina de capcane, cu care prinde viermii si racusorii ce-i servesc drept hrana.
Fauna acestor balti este reprezentata prin pesti: crap, platica, cosac, babusca, plevusca, rosioara, stiuca, biban, caras, salau si somn.
In zona de mal a acestor balti, se dezvolta nenumarate forme animale ca: crustacei, plosnite de apa, larve de tantari, viermi, lipitori, moluste si broaste testoase. Dar cea mai numeroasa si mai variata este lumea pasarilor, care cuprinde circa 300 de specii. In delta clocesc pelicanul, cormoranul, starcul purpuriu si galben, egreta, tiganusul, lopatarul, fluierarul, lebada cantatoare, rata si gasca salbatica.
In regiunea in care apele Deltei se varsa in mare se gasesc specii de pesti care patrund din mare in Dunare pentru reproducere. Asa sunt: morunul, nisetrul, pastruga, chefalul, scrumbia albastra, stavridul si hamsia. Unele din aceste specci sunt identice cu cele mediteraneene, altele au format varietati si grupe specifice pentru Marea Neagra.
In afara de aceste numeroase bogatii, astazi cele peste 100 000 ha acoperite cu stuf furnizeaza materia prima pentru fabricarea celulozei, hartiei, glucozei, alcoolului etilic etc, materiale deosebit de valoroase pentru industria noastra chimica.
|
|
