|
Acasa » ENCICLOPEDIE » GROENLANDA REFERAT, HARTA, POZE
GROENLANDA REFERAT, HARTA, POZE
Groenlanda referat, harta, poze, capitala
Groenlanda sau Tara verde, - teritoriu danez -, tara celor mai minunati ghetari din lume, este cea mai mare insula de pe glob. Ea are o suprafata totala de 2 130 800 km2, adica de aproape noua ori suprafata Romaniei. O uriasa platosa de gheata, care in unele locuri are o grosime de peste 3 000 de metri, acopera 85% din suprafata insulei. Cele cateva mii de insule si stanci insirate de-a lungul coastelor insumeaza 44 800 km2.
Povestea acestui pamant inghetat a inceput prin anul 880, dupa ce normanzii condusi de Floke s-au stabilit definitiv in Islanda. Un viking poreclit Erik cel Rosu — invinuit de asasinat, a fugit din Islanda in anul 981 cu o corabie. El stia ca spre apus se gaseste un pamant care fusese zarit cu o suta de ani in urma de catre islandezul Gunnbjorn Ulvsson. Erik cel Rosu impreuna cu prietenii sai plecati pe o corabie au dat de un uscat acoperit de gheturi si brazdat de fiorduri adanci.
Groenlanda harta, imagini, poze, foto.
Ocolind extremitatea sudica a insulei, normanzii au intalnit o portiune de teren mai adapostit si acoperit cu iarba. Au debarcat intr-o regiune unde azi se gaseste orasul Iulianshab, intemeind o asezare pe care au numit-o Groenlanda (Tara verde).
Dupa aproape patru ani de sedere in aceste locuri, Erik cel Rosu s-a inapoiat in Islanda si a reusit sa convinga peste cinci sute de islandezi sa plece cu el pe noul pamant. Astfel a fost intemeiata prima colonie in Groenlanda, colonie care a prosperat cateva sute de ani.
Au trecut o mie de ani de la aceasta intamplare si "Tara verde" a atras o serie nesfarsita de oameni care si-au jertid viata pentru stiinta, in pustiurile ei de gheata. Fiecare dintre ei a contribuit mai mult sau mai putin la rezolvarea problemelor geografice si geologice ce invaluiesc tinuturile de dincolo de Cercul Polar Nordic. Sunt citati aici cativa din exploratorii insulei de gheata: John Dawis a cercetat Groenlanda in anul 1585, Henry Hudson (1607), William Baffin (1618), Ham Egede (1721), William Scoresby (1822), Karl Koldewey (1869), Adolf Erik Nordenskjold (1870), Adolph Greeley (1882), Fridtjof Nansen (1888), Robert Peary (1892—1909), Adrien de Gerlache (1909), Knud Rasmussen (1912), Alfred Wego ner (1912—1930).
Printre numerosii cercetatori atrasi de frumusetea pamanturilor inghetate se numara si romanul Constantin Dumbrava, neobosit explorator al regiunilor arctice. In anul 1922, Dumbrava a strabatut pentru prima data Marea Groenlandei, ca membru al unei expeditii belgiene, cercetand banchizele polare pana la Marea Norvegiei. Un bun sfatuitor i-a fost batranul belgian de Gerlache, fostul comandant al vasului "Belgica" si prieten al exploratorului roman Emil Racovita. Intors in tara in anul 1925, Dumbrava a proiectat o expeditie stiintifica romaneasca pe coastele nordice ale Groenlandei si in arhipelagul arctic canadian, dar propunerea nu s-a bucurat de sprijinul oficialitatilor. Mahnit, si-a parasit patria, gasind intelegere in strainatate. El a facut parte din mai multe expeditii polare in Groenlanda. Rezultatele cercetarilor sale au fost incununate de succes.
Dar ce este Groenlanda ? Este o singura insula? sau un arhipelag ? Ultimele cercetari au aratat ca scutul de gheata care acopera Groenlanda are o grosime medie de 1500 m. In mijlocul insulei insa aparatele seismice au aratat grosimi care depasesc 4 000 m. Daca aceasta masa uriasa de gheata s-ar topi brusc, nivelul Oceanului Planetar s-ar ridica cu 7 m. Unii oameni de stiinta presupun ca Groenlanda nu este o singura insula, ci un arhipelag, din care unele parti, datorita presiunii colosale a scutului de gheata, se gasesc scufundate la cateva sute de metri sub nivelul marii. Cercetarile seismice au identificat doua mari depresiuni, care in cateva regiuni se gasesc la 250 m mai jos de nivelul marii. Pana astazi nu s-a stabilit daca depresiunile se intind pe o zona mai lunga sau sunt lacuri interioare. In anul 1965 mai multe expeditii glaciologice si geologice au cercetat uscatul si carapacea uriasa a Groenlandei.
Tarmurile acestei insule sunt stancoase si intretaiate de nenumarate fiorduri, in fundul carora ghetarii dau nastere in timpul scurtei veri polare la aisberguri uriase. Una din curiozoitatile tarmului rasaritean o formeaza izvoarele de apa calda din golful Scoresby.
Cele mai multe asezari se gasesc pe coasta sud-vestica a Groenlandei, unde apa marii ingheata numai o scurta perioada a anului. In aceasta regiune, in afara de muschi si licheni, in fiorduri si in vai cresc salcii si mesteceni. In timpul verii se pot vedea papadii, maci si clopotei. Toti exploratorii au ramas uimiti de vecinatatea zapezilor vesnice, cu flori gingase ce cresc pana la 80° latitudine nordica.
Peste treizeci de specii de mamifere traiesc pe insula. Boii moscati, renii, ursii albi, vulpile polare, lupii, nevastuicile, iepurii polari si lemingii se gasesc in mare numar pe coasta de rasarit a insulei. De asemenea peste cincizeci de specii de pasari se adapostesc in fiordurile groenlandeze, dintre care cele mai interesante sunt: eiderii, potarnichile polare, gastele polare, bufnitele polare, ciorile si vrabiile arctice. Apele groenlandeze sunt populate cu balene, delfini, morse, narvali, foci si cu multe specii de pesti.
Geologii au descoperit in subsolul insulei Disko, situata langa coasta vestica a Groenlandei, bogate zacaminte de carbuni, exploatate in prezent. In subsolul Groenlandei s-au gasit zacaminte de plumb, cupru, marmura, grafit si mica. Recent au fost descoperite la Narssag depozite de uraniu.
Capitala Groenlandei, orasul Godthab, are o populatie de peste 5 000 de locuitori, si este al doilea loc din lume care poarta numele de "Buna Speranta" (in limba daneza "Godthâb" inseamna "Buna Speranta").
Baza comertului si a industriei groenlandeze o formeaza pestele, blanurile animalelor polare si pieile de foca. In prezent, pe coasta vestica au luat fiinta zece combinate pentru prepararea si conservarea pestelui.
Populatia Groenlandei este formata din peste 1000 de europeni si din circa 33 000 de eschimosi. Limba eschimosilor nu contine cuvinte pentru a exprima cearta sau razbunarea.
Cainii sunt prietenii lor nedespartiti. Inhamati cate 8 la o sanie, ei pot alerga 7 km pe ora, tragand o greutate de peste 120 kg.
|
|
