|
Acasa » ENCICLOPEDIE » LEGILE PESCUITULUI, REGULAMENTE
LEGILE PESCUITULUI, REGULAMENTE
Legile pescuitului sportiv, legi scrise, regulamente
Orice membru al asociatiei, care si-a achitat cotizatia, are dreptul sa pescuiasca. Dar se nasc o serie de întrebari care încep cu: unde, cand, cum si ce. De aceea, unditul are dispozitiile sale scrise, un regulament sportiv, pe langa care se adauga si o seama de legi nescrise. Toate trebuie cunoscute. Permisul contine o mica parte din ele, mai însemnate. Dar pescarii trebuie sa le respecte pe toate, sa cunoasca hotararile filialei, interesandu-se din vreme sa nu greseasca.
Masurile sunt luate totdeauna în folosul pestilor, pentru crutarea lor. Iar un pescar sportiv învata nu numai sa-i prinda, dar si sa-i ocroteasca. Singurul fel în care poate pescui ramane doar undita. Orice alte metode — cu exceptia exploatarii industriale de catre organele de stat — sunt interzise si pedepsite. De aceea apele sunt controlate.
Paznicii au rolul sa descopere pe cei care nu tin seama de legi. Permisul se arata totdeauna cu bunavointa chiar si altor pescari, care au oricand dreptul sa legitimeze pe orice cautator de peste. Pedepse aspre asteapta braconierii, cei care folosesc metode distrugatoare, omoara o mare cantitate de peste si încalca legea pescuind fara permis. Totdeauna unditarul lupta împotriva raufacatorilor, împiedica secatuirea unui avut obstesc, îi stau alaturi ceilalti membri, filiala, paza organizata. Cateodata se initiaza actiuni de masa, munci voluntare, sedinte si cursuri de perfectionare. Astfel, drepturile si obligatiile pescarului se îmbina placut, urmarind elasi tel: un pescuit atragator si sportiv, cu rezultate frumoase.
Din legile scrise sa ne oprim, pe scurt, la cateva puncte mai importante:
- Apele în care se poate pescui sunt cele date în folosinta asociatiilor judetene si filialelor. Am vazut ca un permis este valabil la munte iar altul la ses si la mare. La
salmonide, unditul pe alte rauri nu se poate face decat cu autorizatie scrisa a celor carora le apartin aceste ape.
- Nu se poate undi în anumite locuri. Sunt ape care nu apartin filialelor. Marcate cu table, anumite rauri sau portiuni de ale lor, servesc înmultirii si protectiei pestilor, fiind fonduri sau zone de crutare. Pe distante mai mici, cate 50 m în sus sau în jos de anumite poduri, stavilare, ecluze etc, pescuitul este interzis. Toate aceste locuri cat si altele se cunosc din vreme, prin informatii primite de la filiala.
- Timpul în care se poate pescui difera la cele doua permise. Salmonidele au perioadele de crutare înscrise în permis. Ele corespund epocii în care îsi depun icrele, în apele de ses, de la an la an, perioada de interzicere a pescuitului se stabileste diferit, pe baza cercetarilor stiintifice. Dureaza o luna de zile sau mai mult. Incepe cam în luna mai, cand la filiala se afiseaza un anunt pe care unditarii sunt obligati sa-l citeasca. In rest, pescuitul începe la rasaritul si se sfarseste la apusul soarelui.
- Echipamentul. La munte se admite numai o undita, tinuta în mana. In apele de ses se pot întrebuinta doua vergi, cu cel mult doua carlige fiecare. La mare, numarul carligelor de pe un fir se ridica pana la patru, sporindu-se la taparina pana la 10. Pestisorii momeala se pot prinde cu o plasa mica, pastrandu-se cel mult 10 bucati din specii fara valoare.
- Pestii prinsi trebuie sa aiba totdeauna dimensiunea minima legala, amintita la fiecare în parte. De aceea, trebuie cunoscuti. Se masoara cu centimetrul, care poate fi înscris si pe varga. Numarul pestilor nu poate depasi 10 bucati în apele de munte, într-o zi. La ses se admit zilnic cel mult 3 kg. Greutatea poate fi întrecuta numai prin undirea unui peste mare.
Si daca nu se respecta legile scrise, ce se întampla ?
Poate nimic, daca asa-zisul pescar nu este prins asupra faptului. Dar, cum ulciorul nu merge de multe ori la apa, îl asteapta procesul-verbal, judecata, amenzile ori chiar închisoarea. Toti cei care nesocotesc legea, infractori si contravenienti, sunt pedepsiti. Nu conteaza ca au gresit cu buna stiinta sau fara sa cunoasca gresala pe care o fac. Prin urmare, chiar daca acest capitol pare putin distractiv, orice pescar trebuie sa-l citeasca pe îndelete. Legile pescuitului se citesc pana în cele mai mici amanunte. Si unditarul nu le uita, nicicum si niciodata, ba chiar se intereseaza daca n-a aparut ceva nou. Altfel, oricat ar fi de sincer, de bine intentionat, poate s-o pateasca.
Lacomii sa se gandeasca la proverbul cu stricarea omeniei. Necinstea duce si la pierderea permisului, care se retrage membrilor incorecti. Desigur, s-ar putea ca entuziasmul varstei sa împinga pe unii la mici încalcari ale legii. Dar deprinderile castigate în tineretea pescuitului, raman toata viata. De aceea, de la bun început, oricine trebuie sa porneasca pe calea cea dreapta, fara sa mai socotim ca împlinirea datoriei este o cinste si pentru pescarii de maine. Ca sa nu lungim povetele, sa ne restrângem la cateva sfaturi scurte, dar importante, culese dintre legile nescrise ale pescuitului:
1 Respectati si cunoasteti toate legile nescrise.
2 Pescuitul este sport numai daca sunteti sportivi adevarati. Socotiti pestele adversarul vostru, respectati-l (pe langa dimensiuni), folositi scule cat mai fine si metode care pretind miscare. Loviturile nereglementare, faulturile, nu sunt admise. Deci, ridicati-va mereu maiestria sportiva, învatînd teoretic si practic, participand la concursurile organizate de filiala.
3 A fi pescar nu înseamna sa ai o tinuta neglijenta, haine rupte ori manjite si maini murdare. Cautati sa va îmbracati potrivit, pastrand totdeauna curatenia (apa destula e întotdeauna aproape).
4 Nu uitati niciodata ca nu sunteti singurul pescar de pe malul apei. Toti ceilalti vor sa prinda peste. Pastrati linistea cuvenita, asa cum o pretindeti la randul vostru de la altii. Respectati alti pescari, ocolindu-i la distanta (în jur de 50—70 m). Nu le tulburati locul ales! Acesta le apartine pana ce-l vor parasi. La pescuit nu exista bilete cu locuri rezervate.
5 Nu vorbiti fara sa fiti întrebat (întrebarea ..ce-ati prins ?" poate avea urmari neplacute). Dati binete (ori salutati tacut) si o mana de ajutor la nevoie, oricand se iveste prilejul.
6 Nu va adunati prea multe scule, mai ales din cele cu care n-aveti ce face. Invatati sa mesteriti în atelierul vostru pe cele mai simple. La cumparaturi rugati pe cineva (dar într-adevar priceput !) sa va ajute la alegere.
7 Fiti modesti. Nimic nu e mai urat decît un pescar tantos si laudaros. Nimeni nu-l crede, deoarece arata ca o caricatura caraghioasa.
8 Controlati-va bagajul la plecare. Lucrurile uitate acasa nu valoreaza nimic pe malul apei. Pastrati-va uneltele în buna stare, astfel vor dura mai multa vreme.
Nu uitati ca pescarul este un fel de turist. El nu trebuie sa-si însemne trecerea cu felurite hartii si resturi aruncate la întamplare, ori sa vateme natura, al carei ocrotitor este.
10. Ultimul sfat: fiti cu masura în toate. Nu uitati ca aveti si alte obligatii zilnice de îndeplinit acasa, la scoala sau în alta parte. Cand vine vorba despre undit, pescarul este în primul rand un membru al filialei, care participa la toate actiunile organizate de aceasta.
|
|