poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
VERSURI
ARTICOLE
Acropole Atena
ailanthus altissima
Amiba Protozoare
Animale Ocrotite De Lege In Romania
Apele Minerale Termale Din Romania
Arborele De Cauciuc
Arctica Polul Nord
Arhipelagul Franz Josef
Novaia Zemlea Pamantul Nou
Arhipelagul Svalbard Spitzbergen
Ariciul Arici
Arta Decorativa Egipteana
aspida
Aurul Verde Al Romaniei Referat
Australia Harta
Avatul Peste
babilon
Babusca Peste
Barza Pasare Migratoare
Bibanul Peste
Biserica Sfanta Sofia
Broasca De Lac Sau Balta
Broasca Testoasa De Uscat
Broaste Testoase De Lac Si De Mare
buffalo bill
Bursucul
Cabane Turistice La Munte
Cafeaua Arabica
Capitalele Lumii
Capra Neagra
Caracuda Peste
Carasul Peste
Cartita
Cascada Niagara
Castanul Comestibil
Cateva Rezervatii Geologice Din Romania
Arbori Ocrotiti De Lege In Romania
Cele Mai Inalte Varfuri Din Romania
Celtii
Ceramica
Ciocanitoarea Doctorul Padurilor
Cleanul Peste
Coasta De Azur
coasta de fildes
Crapul Peste
creta antica
Crocodilul De Nil Reptila
Cucul Pasare Migratoare
Delta Dunarii
Denumiri Ale Vanturilor
Desertul Sahara
diaconul coresi
Drumul Matasii
eden
Eroul Necunoscut
Acasa » ENCICLOPEDIE » LINUL PESTE, LIN PESCUIT





LINUL PESTE, LIN PESCUIT


Referat, Linul peste, Lin pescuit, poze, imagini

Corpul Linului arata cam rotofei. Presarat cu solzi foarte marunti, este neted si balos. Il acopera un mucus alunecos. Gura mica se prelungeste. Are buze pline, doua mustacioare scurte. Inotatoarele sunt groase, rotunjite, coada pare aproape dreapta. Dupa haina întunecata îl recunoastem fara gres. In apa pare aproape negru, ca fundul ei, într-adevar, spinarea e maslinie, închisa. Laturile se fac treptat mai deschise, verzi-aurii. Dar burta tot galbuie ramane. Chiar si culoarea aripioarelor e mai întunecata, usor negricioasa. Doar la ochi are putintel rosu.

Dimensiunea minima a linului este 20 cm. Cei obisnuiti au pana la 30 de cm, cand se apropie de kilogram. Pe masura ce cresc, ajungand si la mai multe, devin tot mai rari.

Biologie. Haina sa ni-l arata ca un peste întunecat. Iubeste ape statatoare, namoloase, locuri umbrite de vegetatie bogata, îndeosebi planta numita penita apei, cu frunzulite subtiri si verzi. Lumina nu-i prea place. Arareori se soreste, dar tot printre buruieni. Atunci iese si la suprafata. De obicei traieste la fund. Se hraneste mai cu seama noaptea, bizuindu-se mai mult pe celelalte simturi decat pe vaz. Asadar, duce si o viata cam întunecata. Botul sau se poate prelungi ca o trompa si-l ajuta sa scotoceasca prin mal. Alege astfel resturi de plante si mici vietuitoare pe placul sau; fara mare truda. Uneori mai ciuguleste si vegetatie verde. Mare somnoros, se trage odata cu frigul la întuneric. Se îngroapa în mal, iesind din nemiscare de-abia cand primavara încalzeste apele.




Linul peste, poze, imagini Lin

Pescuit. Vom cauta linii îndeosebi în balti, în partile cu multa vegetatie, nici prea aproape de tarm, dar nici în larg,  la loc deschis. Daca avem  la îndemana o barca, vom pescui cu mai mult folos, ferindu-ne însa cat se poate de zgomot.

Greutatea la pescuitul acestui peste este poate aflarea unor locuri bune. Adeseori buruienile sunt o stavila care nu  permit carligului sa coboare la adanc. Ne putem descurca încercand sa le smulgem, pregatindu-ne un loc curatit.  Afundam în apa o  creanga lunga cu o cracana în varf sau o furca. Rasucind ierburile, reusim sa le smulgem si sa facem loc unditei noastre. Dar fiindca o treaba cam obositoare, trebuie sa fim siguri ca linul se tine prin preajma. Sa-i recunoastem locurile întreband si unditarii mai priceputi. Vom încerca ochiurile dintre trestii, locuri libere, canale înguste, în care vegetatia ne lasa sa coboram momeala.  Cateodata, pestii care scurma malul în adanc — mai ales linul — ne tradeaza ei însisi unde se afla. Câutandu-si hrana la fund, starnesc basicute. Uneori le putem urmari chiar drumul, oprindu-le plimbarea daca le asezam carligul în fata botului. Bineanteles nu toate basicile înseamna peste. Ele se înalta si singure la fata apei. Sunt gaze care iau nastere prin putrezirea resturilor organice din namol. Bulbucii lor sunt mai mari, mai largi, aparand doar la intervale îndepartate. Cand e vorba de peste sunt mai marunte, mai dese, în continuare, schimbandu-si locul si ivindu-se aproape într-una cand se hraneste vreun card.

Sezonul de pescuit al linului începe cam la mijlocul primaverii si tine pana în toamna, cînd apele se racesc. Mananca mai bine la începutul si spre sfarsitul acestui timp. Vara, rezultatele sunt mai slabe, deoarece caldura îl moleseste. Dar adeseori, sub cer înnorat, ori pe vreme mai rece, se prind si acum lini frumosi. Cautandu-si hrana mai  cu seama noaptea, mai potrivite unditului {pescuitului}, sunt ceasurile timpurii ale diminetii ori cele dinspre seara.

Momelile mai folosite sunt: rame rosii sau albe, viermusi boabe de cereale sau mazare, cartofi, cocolosi de paine, mamaliga sau pasta. Putem sa le încercam pe rand, cautand care este mai pe placul linului. Ca începator, poate e mai bine sa alegem rama alba, rezistenta, pe care pestisorii o ciugulesc greu de pe carlig. Mai ales daca ne-am curatit un loc, e bine sa nadim din timp cu un amestec de paine, mamaliga si rame taiate. Astfel ne putem astepta la mai multi pesti, chiar si de alte feluri. In timpul pescuitului, ne aratam mai zgarciti, nadind mai putin dar nu prea rar, cu mici cocolosi.

Echipamentul nu trebuie sa fie greoi. Alegem o varga lunga, usoara, cu un fir nu prea gros. Carligul, dupa mo­ meala, are marimi între numerele 7 —10, sau chiar mai mici — pentru viermusi. Il legam la o  struna  de nylon 0,20—0,30. Folosim drept greutate alicele, laolalta cu o pluta usoara de pana cu antena, bine cantarita. Mulineta ne trebuie doar daca ne asteptam si la un crap
mare, peste care ia aceeasi hrana. Momeala se coboara cat mai la adanc, putin deasupra fundului sau ierburilor care îl acopera. Potrivirea înaltimii se face dupa pozitia plutei, dar mai bine cu un plumb-sonda (fig. 50). Este o greutate alungita, de forma conica sau piramidala. Fundul neted are o fasie de pluta în care se înfige carligul. Capatul ascutit are un ochi de sarma prin care se  trece struna. Inainte de a începe pescuitul, în carlig se pune plumbul-sonda a carui  greutate mare ne ajuta repede sa aflam precis adancimea apei, în locul ales. Ramâne doar sa potrivim pluta la înaltimea funde în namol, ascunsa pestelui.

Muscatura linului nu este prea grabita. E doar un peste tacticos, care ciuguleste, gusta ori poate chiar scuipa momeala pana ce se hotaraste daca-i place sau nu. Uneori pluta face tot felul de miscari, tremura, se clatina si abia mai tarziu (în sfarsit! zice unditarul...) ne arata ca putem întepa. Dar acum se afunda hotarat, rareori se plimba îndreptandu-se dupa linul nostru. Il agatam ca de obicei zvacnind din pumn. Pe masura ce pestele va fi mai mare  va obosi mai greu, luptand mai îndelung. La început se zbate puternic, cautand sa fuga, zvarcolindu-se prin ierburi. Buzele sale groase ne permit sa-l tinem destul da strans. Linul se da curand învins, poate fi adus în minicioc. Dar mai poate scapa. Balos cum este, dupa cum am vazut, poate aluneca printre degetele care încearca sai desprinda carligul si sa ajunga iarasi în apa. Prin urmare, desprinderea din  carlig se face cu putintica chibzuiala.!





 

 

 

ultimele articole adaugate
• Hernia Ombilicala La Copii
• Omfalocelul Omfalocel Copii
• Granulomul Bontului Ombilical
• Erizipelul Ombilical Tratament