|
Acasa » ENCICLOPEDIE » MANASTIREA SUCEVITA, BUCOVINA, POZE, IMAGINI
MANASTIREA SUCEVITA, BUCOVINA, POZE, IMAGINI
Manastirea Sucevita poze, imagini, manastiri din Bucovian
In jurul ctitoriei Movilestilor, manastirea Sucevita, legenda si istoria se împletesc si mai viu decat pentru alte monumente, realizand o tesatura inegala si complicata care nu a fost nici pana azi în întregime descifrata. Monumentul însusi — prin arhitectura, pictura (mai ales) si odoarele sale — da unele raspunsuri, adeseori mai precise decat documentele, despre viata, cultura si mentalitatea celor care, la sfarsitul veacului XVI, au înaltat unul din monumentele cele mai reprezentative ale Moldovei sfarsitului epocii medievale.
Manastirea Sucevita din Suceava poze, imagini, manastri din Bucovina.
Vremea în care numeroasa si bogata familie a Movilestilor avea sa-si înalte ctitoria apartine — ca expresie artistica, ca gandire, ca simtire — înca veacului de mjloc. Si în noua sa forma, Sucevita a fost ridicata prin grija si, în buna parte, cu mijloacele materiale daruite de Gheorghe Movila. Manastirea "numita Sucevita unde este hramul "Sfintei Invieri" care este nou zidita de parintele si rugatorul nostru Gheorghie, episcop de Radauti". Schimbarea aceasta de hram corespunde cu ridicarea noii manastiri, cea pe care o cunoastem azi. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Şchiopul.
Manastirea Sucevita va fi, în trasaturile-i artistice fundamentale, ultima veriga din lantul lung al monumentelor ridicate în Moldova de la Alexandru cel Bun si pana la Petru Schiopul. "Testament al artei noldovenesti", asa cum a denumit-o istoricul de arta francez Paul Henry, biserica Manastirii Sucevita are, comparata cu eleganta Moldovita, cu aspra Probota, farmecul usor melancolic si totusi plin de stralucire al zilelor de toamna. Inaltele ziduri de piatra cenusie ale incintei, turnurile de colt, masive, care strajuiesc valea larga ce vine dinspre Radauti si urca, din ce în ce mai îngusta, pana se pierde în muntii împaduriti care coboara catre nord la Putna lui Stefan si catre vest la Moldovita lui Rares, vorbesc înca limbajul aspru si direct al veacului de mijloc.
Monumentul însusi, asezat în centrul vastului patrulater (cu laturile de 100 si 104 m) al incintei este familiar oricarui calator pe drumurile Moldovei medievale. Toate celelalte monumente, mai vechi sau mai noi decat Sucevita, îsi au, fiecare, personalitatea lui, fizionomia sa proprie, însa în limitele unui stil arhitectural propriu Moldovei si statornicit, în structura sa fundamentala, înca din vremea domniei lui Stefan cel Mare. La Manastirea Sucevita, accentul propriu îl constituie cele doua pridvorase asezate pe laturile de sud si nord; cu stalpii lor masivi, legati prin arcuri în acolada, atat de muntenesti ca aspect si ca functie, ele constituie un ecou direct al arhitecturii din Tara Româneasca. Suntem în zorii veacului XVII, definit de N. Iorga drept epoca "artei unitare".
Ctitorie monastica, boiereasca si voievodala, manastirea Sucevita este intim legata de ascensiunea unei familii boieresti, de sfarsitul unor domnii, de începutul altora, de o vreme tulbure, de mari ambitii personale, în care traditia tarii se împletea cu punerea în valoare a destinelor individuale.
Toti ctitorii principali ai manastirii Sucevita si-au lasat marturia prezentei lor, a participarii active la viata institutiei pe care au ridicat-o, au desavarsit-o si au înzestrat-o cu pamanturi si odoare si care avea sa devina o marturie a vremii lor, a puterii lor, a averii si a înaltului lor rang social. Armele Movilestilor (doua sabii încrucisate) se afla — vizibile sau ascunse printre ornamente — aproape peste tot: pe lespezile funerare din camera mormintelor, pe somptuoasele broderii liturgice si pe cele reprezentand pe voievod si pe mitropolit în portrete de un realism înca necunoscut artei moldovenesti, pe usa ferecata care face trecerea spre pronaos etc. Voievodul, cu numeroasa lui familie, este reprezentat pe peretele de vest al naosului, tabloul ctitoricesc prelungindu-se si pe cel de sud. O inovatie în iconografia portretului votiv este reprezentarea, printre ctitori, a mamei voievodului, vadind orgoliul de neam al lui Ieremia. Iar frumoasa doamna a acestuia, Elisabeta de Lozna, si-a trimis, testamentar, pletele roscate care pot fi si astazi vazute în muzeul manastirii. Movilestii sunt prezenti peste tot, si îi regasesti, la fiecare pas, în complexul ctitoriei.
|
|
