|
Acasa » ENCICLOPEDIE » MAREA ALBA RUSIA, MAREA BARENTS
MAREA ALBA RUSIA, MAREA BARENTS
Marea Alba rusia, Marea Barents, referat
Privita pe o harta, Marea Alba poate fi considerata ca un golf, al carui contur seamana cu o palnie asezata cu gatul in sus. Ea are o suprafata de 90 000 km2 si o adâncime maxima de 30 m, aproape jumatate din ea fiind acoperita cu gheturi.
Numele i se trage de la albul zapezilor, care se astern în timpul iernii peste acest imens camp de gheata. Cu toate ca Marea Barents este situata la latitudini mai înalte, totusi acolo gheturile se topesc cu o luna de zile mai devreme decat în Marea Alba, unde clima este mult mai aspra. In regiunea unde Marea Alba se întîlneste cu Marea Barents, fundul se gaseste la numai 50 m adancime si ramura Golfstromului, care strabate Marea Barents la o adancime mult mai mare, nu poate patrunde în Marea Alba. Din aceasta cauza aici gheturile se topesc mult mai tarziu.
Din cauza mareelor, navigatia în regiunea unde se uneste Marea Barents cu Marea Alba este foarte periculoasa si cere navigatorilor o mare pricepere. Fluxul ridica nivelul apei cu 9 m si valurile se izbesc continuu de stanci. In trecut, cand nu existau vapoare de mare tonaj, ci numai corabii cu panze, sute de vase îsi gaseau sfârsitul prin aceste meleaguri.
La intrarea în regiunea de legatura între cele doua mari se gaseste insula Marjovet, ale carei maluri se macina în fiecare an cu cativa metri din cauza mareelor. Geologii au calculat ca peste 800 de ani insula va dispare complet. Ea este formata din pamant argilos si, dupa parerile cercetatorilor, ar fi luat nastere în timpul epocilor glaciare, cu milioane de ani in urma.
Oamenii sovietici au legat Marea Alba cu Marea Baltica printr-un canal. Inainte de construirea canalului, vapoarele faceau de la Leningrad la Arhanghelsk un drum de 4000 km. Astazi, pe canal, drumul este de numai 1000 km.
Orasul Arhanghelsk, cea mai importanta asezare la tarmul Marii Albe, are un mare centru de cercetari ihtiologice. Aici se studiaza viata faunei din Marea Alba si Marea Barents.
Pe gheturile coastelor sudice ale Marii Albe, spre sfarsitul iernii polare, foca de Groenlanda se aduna în carduri mari si formeaza asa-zisele "maternitati". Pe la sfarsitul lunii februarie apar primii pui, care stau patru saptamâni pe gheturi înainte de a se cufunda prima data în apa. In tot acest timp mama nu se dezlipeste de ei. Dupa naparlire, cand puii s-au facut mari, focele de Groenlanda parasesc apele putin adinci ale acestei mari si pleaca spre nord, în Marea Barents, unde-si petrec întreaga vara polara.
Prin metoda fotografierii aeriene, s-a stabilit ca în anul 1963 focele de Groenlanda care au vizitat Marea Alba au fost în numar de peste un milion si jumatate.
In afara de acesti "musafiri", în apele Marii Albe se mai întalnesc foca obisnuita si iepurele de mare.
Ihtiologii din Arhanghelsk si din celelalte statiuni situate pe litoralul acestei mari se ocupa si cu studiul vietii pestilor. Ei marcheaza si lanseaza în mare numeroase exemplare. Marcarea pestilor a permis cercetatorilor sa afle amanunte interesante si importante cu privire la viata si locul lor de imigratie. La Arhanghelsk s-a elaborat de curand un nou sistem simplu si sigur de marcare a pestilor, care se bazeaza pe efectul izotopilor radioactivi. Pestii tineri sunt pusi într-un bazin care contine urme de compusi ai calciului sau fosforului radioactiv. Acestia patrund în corpul pestelui, fixandu-se în schelet. Prezenta izotopilor poate fi apoi detectata cu ajutorul dispozitivelor speciale care evidentiaza radiatiile.
|
|
