|
Acasa » ENCICLOPEDIE » MAREA ARAL DISPARE IMAGINI
MAREA ARAL DISPARE IMAGINI
Marea Aral dispare, referat, imagini, poze
"Marea" Aral, cu suprafata de 65 500 km2, este de fap un lac care-si trage numele de la denumirea cazaca "Ara Tenghiz", ceea ce inseamna "Marea Insulelor", deoarece aici se afla nu mai putin de 328 de insule. Geologii i-au gasit insa un nume mai potrivit, zicandu-i "Marea Contrastelor", fiindca lacul a dat nastere la nenumarate enigme, a caror dezlegare a framantat mintea multor cercetatori.
Imagini cum arata Marea Aral in anul 1985 stanga si cum arata in anul 2001 dreapta, poze, foto.
Dintre acestea, una este legata de miscarea curentului de apa spre stanga. Se stie ca in emisfera nordica a planetei noastre fluviile si raurile cu orientare meridiana sunt influentate de miscarea de rotatie a pamantului si deviaza spre dreapta. Acestei legi i se supune chiar Golfstromul - cel mai puternic curent de apa din Oceanul Atlantic. Numai pentru Marea Aral legea aceasta nu-i valabila. Explicatia ciudateniei a fost gasita in ultimul timp, cand s-a explorat relieful submarin a carui adancime nu depaseste 80 m. Cercetarile au aratat ca fundul lacului Aral este inclinat spre vest, adica spre Marea Caspica. Apa dulce care se varsa in lac din fluviul Amudaria ar trebui sa fie impinsa de curent spre rasarit, dar vantul de nord contrar curentului goneste apa din partile mai putin adanci spre partile adanci. Apa si pestii fug in directia unde marea este mai adanca, deci aici vantul si relieful sunt doi factori mai puternici decat rotirea pamantului.
In toate marile si oceanele cantitatea de oxigen se micsoreaza o data cu cresterea adancimii. In lacul Aral lucrurile stau invers. Biologii au explicat astfel acest "paradox" : apele Marii Aral sunt sarace in microorganisme si din aceasta cauza se poate vedea clar fundul pana la 30 m adancime. Limpezimea apei permite razelor solare sa patrunda adanc si sa influenteze dezvoltarea impetuoasa a algelor marine care, in procesul de fotosinteza, degaja oxigen.
Studiindu-se nivelul lacului timp de mai multi ani la rand, s-a constatat ca acesta creste cateodata pana la 3 metri. Faptul n-a surprins prea mult pe cercetatori. Dar cel mai interesant fenomen s-a descoperit cand s-au confruntat oscilatiile Aralului cu cele ale vecinei sale de la apus Marea Caspica. Aceasta se gaseste cu 75 m mai jos fata de Aral (Aral + 50 m, Caspica - 25 m). Cum ambele mari sunt situate la mica distanta una de alta (400 km), in conditii asemanatoare ar trebui sa aiba aceeasi comportare. Si iata ca se descopera ceva cu totul contrar. Cand Caspica scade, Aralul creste si invers. S-ar parea ca cele doua mari "surori" sunt unite printr-un canal subteran si un hidroregulator nevazut face ca nivelul apei sa oscileze.
Cheia acestei enigme se gaseste in "mainile" fluviului Amu-Daria care curge de la sud spre nord pe o lungime de 2 600 km si isi ia apele din ghetarii Pamirului. Volga, care alimenteaza Caspica, curge de la nord la sud si isi aduna apele din vaile Europei rasaritene. Oscilatia climei se reflecta in moduri deosebite asupra celor doua fluvii. In anii caldurosi izvoarele Volgai seaca. Ea nu mai are de unde sa-si capete apele si nivelul Caspicii scade. In aceiasi ani, ghetarii Pamirului din contra se topesc mai intens si Amu-Daria se umfla, asa ca nivelul Aralului se ridica. Aceasta, bine-nteles, este schema simplificata, unui proces mai complicat.
Din anul 1961 nivelul Aralului a inceput sa scada foarte mult din cauza deturnării apelor Amudariei si Sirdariei spre canalele de irigare din Asia Centrala. In anul 1983 nivelul apei era cu 10 m mai jos decat in anul 1960, si a fost ultimul an cand navele flotei piscicole sovietice au iesit in largul Aralului si ultimul sezon turistic al statiunilor de pe coasta de sud. Asadar s-a produs tragedia. Marea Aral dispare vizibil. In anul 1987 Aralul este separat in doua bazine Aralul Mare si Aralul Mic. In 1996 Kazahstanul incepe constructia unui baraj pentru a opri varsarea surplusului de apa din Aralul Mic, se reuseste o stabilizare si chiar o crestere usoara a nivelului apei Marii Aral de la sfarsitul anului 1984. Aceasta tragedie a Marii Aral, este considerata una din cele mai mari catastrofe ale omenirii.
|
|
