|
Acasa » ENCICLOPEDIE » MAREA NEAGRA REFERAT, IMAGINI
MAREA NEAGRA REFERAT, IMAGINI
Marea Neagra referat, poze, imagini, turism
Cu peste 1000 de ani i.e.n. vechii greci numeau Marea Neagra "Pontus axeinos", adica "Marea neospitaliera". Dupa ce au format colonii la tarmurile ei, au numit-o "Pontus euxinos" adica "Marea ospitaliera".
Getii si scitii ii spuneau "Ahsaena", adica "neagra", deoarece pe timp de furtuna, cand cerul era innorat, apele ei pareati negre.
Geologii sunt de parere ca in trecutul indepartat, Marea Neagra facea parte din vechea Mare Sarmatica. Cu multe milioane de ani in urma, prin ridicarea uscatului, din Marea Sarmatica nu au mai ramas decat cateva "lacuri" in depresiunile cele mai adanci Arai, Caspica si Neagra. La inceputul perioadei cuaternare cam acum 800 000 de ani — stramtorile Bosfor si Dardanele nu existau. In urma unui cataclism masivul de la rasarit de Marea Mediterana s-a prabusit, formandu-se o crapatura adanca, prin care apa sarata din Marea Mediterana a patruns in Marea Neagra. Inainte de acest fenomen geologic, apa din Marea Neagra nu era atat de sarata, astfel ca organismele ce traiau aici si nu erau obisnuite cu o mare concentrare de sare au pierit in parte.
.jpg)
Marea Neagra poze, imagini.
Marea Neagra acopera o suprafata de 413 488 km2, la care se mai adauga Marea Azov cu inca 38 000 km2. Volumul apelor ei este de 529 954 km3. Adancimea maxima este de 2 252 m, iar cea medie de 1271 m. Lungimea maxima a Marii Negre este de 982 km, iar latimea cea mai mare de 531 km. Coastele au o lungime de 4 000 km si reprezinta, in general, un peisaj muntos, exceptie facand coasta nord-vestica. Aici malurile sunt joase, nisipoase, formand plaje si bancuri de nisip.
Pentru a putea cuprinde cu ochiul intreaga Mare Neagra, trebuie sa te gasesti intr-un avion stratosferic care zboara la inaltimea de 28 km. Bazinul ei are forma unei caldari. In partea nord-vestica, daca inaintam spre larg, adancimea creste foarte incet. De-a lungul restului coastei, adancimea fundului creste brusc. Spre a ne da mai bine seama de relieful fundului, este suficient sa spunem ca daca nivelul Marii Negre ar scadea cu 200 m, atunci Marea Azov ar dispare complet. In schimb, la coastele Caucazului si Anatoliei, marea si-ar pastra aproape conturul actual si uscatul n-ar castiga decat o fasie foarte ingusta.
Marea Neagra este situata intre 41° si 46° latitudine nordica. La aceasta latitudine predomina clima uscata si calda. Daca n-ar exista marea, probabil ca in locul ei s-ar intinde un semidesert sarac in vegetatie. Dar marea corecteaza clima, ridicand indicele de umiditate.
Din punct de vedere hidrologic Marea Neagra nu seamana cu nici o alta mare de pe glob. Aici lipsesc oscilatiile de nivel provocate de maree. Undele fluxului ce vin dinspre ocean se sting aproape complet in Marea Mediterana. In Marea Neagra exista curenti permanenti, care circula in sens contrar mersului acelor de ceasornic.
Aceasta mare primeste de pe continent o importanta cantitate de apa. Iar daca n-ar exista o evaporare intensa si o scurgere a apelor prin Bosfor, nivelul apei ar trebui sa creasca rapid.
Alcalinitatea Marii Negre este de doua ori mai mare decat a apei oceanului, ca rezultat al influentei sarurilor carbonatate. Pana la 200 m adancime apele marii contin o salinitate mai redusa de 17g la litru ; sub 200 m salinitatea creste la 22 g.
Straturile de la 200 m in jos, "contaminate" de hidrogen sulfurat, sunt saturate cu acest gaz toxic, care omoara tot ce este viu, cu exceptia unor specii de bacterii. Studiile facute arata ca numai 12% din volumul marii cuprinde apa saturata cu oxigen.
Conditiile geografice, proprietatile apei si trecutul geologic si-au pus amprenta asupra vietii din Marea Neagra. Spre deosebire de alte mari, lumea animala din Marea Neagra se poat divide in cateva grupe care au aparut la diferite epoci. In total exista 167 de specii de pesti. Din acele timpuri, cand in Marea Neagra apa nu era atat de sarata, s-au pastrat pana in prezent unii reprezentanti ai organismelor care au trait atunci. Aceste organisme pot fi intalnite in limanuri si in coltul nord- vestic al marii, unde sarea nu este atat de concentrata. Afara de acestea exista organisme provenite din Marea Mediterana care au migrat aici dupa formarea Bosforului (74 specii de pesti). Ele s-au deprins cu conditiile de aici si traiesc in largu sau in apropierea coastelor. In apropierea gurilor fluviilor traieste grupa care s-a adaptat unor conditii de mediu in care sarea lipseste aproape total.
Din timpurile vechi se practica aici vanatoarea de delfini, in urma cu ani aceste animale erau vanate cu pusca. Astazi se folosesc plase speciale.
In ultimul timp s-a organizat pescuitul midiilor, pentru carnea lor foarte gustoasa. Dintre pesti, in Marea Neagra se pescuiesc mai mult sturioni, chefali, palamide, scrumbii si calcani.
Una din curiozitatile faunei Marii Negre o formeaza foca de Caliacra, care traieste exclusiv in regiunea stancoasa. Are o lungime de trei metri si este acoperita cu o blana scurta, de culoare brun-cenusie. Este un animal de apa rece, ramas aici inca din timpul epocilor glaciare. Cu indulcirea climatului, neputand suporta temperatura ridicata a apelor, ele s-au rarit si s-au retras in golful Caliacra, unde in tarmul marii exista pesteri racoroase, in care se adapostesc pe timpul caldurilor din vara. Focile din Marea Neagra se hranesc exclusiv cu peste. Tot o curiozitate o formeaza scoica cu cochilia in spirala, numita rapana, care nu era cunoscuta in urma cu doua decenii in apele acestei mari. Ea traia numai in Marea Galbena si Marea Japoniei, dar, probabil, larvele ei au facut o lunga calatorie, agatate de fundul vaselor si au dat peste conditii favorabile de trai aici. Inmultirea rapanei pe coasta Caucazului a determinat inmultirea racilor sihastri. Aceasta se explica prin faptul ca scoica rapana este mult mai mare decat alte moluste "bastinase". Racii sihastri, care isi gasesc adapost in cochiliile goale ale rapanei, au capatat "locuinta" cu spatii mai mari, care nu le limiteaza inmultirea. Raspandirea rapanei a transformat carasul de mare in peste rapitor. Inainte, carasul se hranea numai cu moluste si crustacee. Rapana i-a rapit hrana, insa larvele rapanei, la randul lor, au atras aici un numar mare de pesti mici, care au devenit astfel hrana carasului.
In partile cu coaste stancoase exista foarte multi crabi de marmura, singura specie de crabi din Marea Neagra care parasesc apa incalzindu-se ceasuri intregi la soare. La cea mai mica primejdie crabul fuge repede sub apa. De obicei el se arunca in apa si-si strange picioarele pentru a cadea mai repede la fund.
Marea Neagra este foarte saraca in insule, in partea centrala si estica nu are nici o insula si nici ridicaturi mai importante ale fundului. Exceptie face coasta de vest, unde se gasesc mai multe insule, dintre care trei sunt ceva mai importante. Cea mai mare este insula Serpilor, care are lungimea de 660 m, latimea de 440 m si inaltimea maxima de 60 m. Legenda spune ca zeita Tetis a rugat pe Neptun sa cladeasca insula pentru fiul ei Ahile, ca acesta sa locuiasca aici cu Elena. In antichitate se numea "Leuce", adica "Alba", probabil din cauza pescarusilor albi, singurii locuitori ai insulei. Mai tarziu, descoperindu-se printre stanci multi serpi, i s-a schimbat numele in insula Serpilor. Astazi in insula nu se mai vede decat rar cate un sarpe. Un far ridicat acolo arata calea vapoarelor. A doua insula, mult mai mica decat insula Serpilor, se gaseste in golful Burgas. Este numita Bolsevik si, în timpul ocupatiei fasciste, a servit ca loc de deportare pentru condamnatii politici bulgari. A treia este situata ceva mai spre sud de insula Bolsevik, in dreptul orasului Sazopol; este numita Sfantul Chirila. Acum 26 de veacuri, grecii au intemeiat in aceasta insulita o colonie care s-a numit Apolonia, in cinstea zeului Apolo.
Biologul roman Grigore Antipa (1867—1944) a facut in anul 1893 prima calatorie stiintifica pe Marea Neagra, studiind fauna si flora ei. Grigore Antipa, membru al Academiei Romane, a fost intemeietorul scolii romanesti de hidrobiologie si ihtiologie.
In anul 1926 naturalistul Ion Borcea (1879—1936) a infiintat la Agigea prima statiune zoologica maritima romana; Borcea a pus bazele scolii romanesti de oceanografie.
In anii puterii populare statul a pus la dispozitia biologilor romani vase moderne de cercetare. Sub conducerea dr. M. Bacescu colectivul de cercetatori a rezolvat multe din enigmele migratiei pestilor, studiind platforma continentala din fata litoralului romanesc si intocmind o harta batimetrica. De asemenea, cercetatorii au obtinut importante rezultate in domeniul chimiei, fizicii si geologiei.
|
|
