|
Acasa » ENCICLOPEDIE » MARILE NORDULUI SIBERIAN, GEOGRAFIE
MARILE NORDULUI SIBERIAN, GEOGRAFIE
Marile Nordului Siberian, referat geografie
Urmarind pe o harta litoralul euroasiatic al Oceanului Inghetat, se observa ca adancimea marilor sale nu depaseste 200 m decat la o distanta foarte mare de tarm. Aceasta platforma submarina atinge o latime de 800 km, lungimea sa fiind de peste 5 000 km, intinzandu-se de la Marea Alba pana la apatul nord-estic al Asiei si constituind fundul marilor: Barents, Kara, Laptev, Siberiei Orientale si Ciukotsk. Toate aceste mari, cu zeci de mii de ani in urma, erau uscaturi. Ulterior au fost acoperite de ghetari enormi. Cand gheturile s-au topit apele au inaintat spre sud, inundand o pajiste din fostul continent al Europei si Asiei.
Lumea animala din apele marilor nordice difera mult de aceea a celorlalte mari si oceane. Aici au putut sa supravietuiasca numai acele organisme care s-au adaptat la frig si la apa mai putin sarata decat a altor mari si oceane. In marile nordice, mai bine ca in alte parti, au putut sa se pastreze relicvele epocii glaciare. Desi numarul de specii este mult inferior celorlalte mari ale globului, totusi viata este mult mai abundenta aici decat in marile tropicale. Abundenta planctonului si a apelor mai calde la gura numeroaselor fluvii ce se varsa in aceste mari atrag o multime de pasari si animale, al caror numar creste in verile polare. Spre sfarsitul zilei polare viata se reduce treptat, iar in timpul noptilor polare amorteste proape complet pe uscat, pe gheata si in aer.
Pe unele intinderi ale acestor mari se intalnesc pescarusi roz, frumoasele si elegantele pasari polare, despre care ornitologul sovietic Dmentriev scrie: "Pescarusii roz, in penajul lor minunat de frumos, par a aduna stralucirea zarilor fara margini si frumusetea aurorelor polare".
Animalele care traiesc in apele polare — morsele si focile se pot intalni in orice parte a marilor arctice. Ele s-au adaptat la modul de viata printre gheturi. Cand marea ingheata in intregime si focile nu mai au posibilitatea sa respire, ele se aduna in grupuri cu capetele alaturate si sufla aer cald pentru a topi gheata, facand astfel ochiuri artificiale. Dar se întampla uneori, cand deriva este rapida, ca sloiurile de gheata sa se faramiteze si sa se ingramadeasca, astupand ochiurile. In aces cazuri, focile sunt sechestrate sub gheturi si mor asfixiate.
Morsele se servesc de coltii lor puternici, atat pentru, scormoni fundul in cautarea hranei, care consta din moluste, cat si pentru a se catara pe gheturi sau a se apara de dusmani. Deoarece numarul lor a inceput sa scada, o data cu aparitia armelor de foc perfectionate, in multe regiuni vanatoarea lor a fost interzisa.
Delfinul alb se intalneste si in marile arctice. Afara de aceste animale, in marile nordului musafirii frecventi ai gheturilor plutitoare sunt ursul alb si vulpea polara. Unde traieste foca, se gasesc si aceste doua animale.
In marile polare traiesc de asemenea peste 130 de specii de pesti. Numarul speciilor se reduce insa in marile Kara Laptev, unde clima este si mai aspra decat in celelalte.
Pe tarmul marilor Kara si Laptev au fost descoperite nenumarate fosile de animale. Astfel, a fost descoperit cadavrul unui mamut, care a trait cu zeci de mii de ani in urma. Pamantul inghetat, unde se gasea cadavrul, a fost taiat, si mamutul a putut fi extras in intregime, cu carnea si blana sa. Dupa cercetari minutioase, s-a constatat ca uriasul animal ar fi trait acum 12 mii de ani.
|
|
