poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
VERSURI
ARTICOLE
Acropole Atena
ailanthus altissima
Amiba Protozoare
Animale Ocrotite De Lege In Romania
Apele Minerale Termale Din Romania
Arborele De Cauciuc
Arctica Polul Nord
Arhipelagul Franz Josef
Novaia Zemlea Pamantul Nou
Arhipelagul Svalbard Spitzbergen
Ariciul Arici
Arta Decorativa Egipteana
aspida
Aurul Verde Al Romaniei Referat
Australia Harta
Avatul Peste
babilon
Babusca Peste
Barza Pasare Migratoare
Bibanul Peste
Biserica Sfanta Sofia
Broasca De Lac Sau Balta
Broasca Testoasa De Uscat
Broaste Testoase De Lac Si De Mare
buffalo bill
Bursucul
Cabane Turistice La Munte
Cafeaua Arabica
Capitalele Lumii
Capra Neagra
Caracuda Peste
Carasul Peste
Cartita
Cascada Niagara
Castanul Comestibil
Cateva Rezervatii Geologice Din Romania
Arbori Ocrotiti De Lege In Romania
Cele Mai Inalte Varfuri Din Romania
Celtii
Ceramica
Ciocanitoarea Doctorul Padurilor
Cleanul Peste
Coasta De Azur
coasta de fildes
Crapul Peste
creta antica
Crocodilul De Nil Reptila
Cucul Pasare Migratoare
Delta Dunarii
Denumiri Ale Vanturilor
Desertul Sahara
diaconul coresi
Drumul Matasii
eden
Eroul Necunoscut
Acasa » ENCICLOPEDIE » PESCUIT LA FUSAR, PESTE





PESCUIT LA FUSAR, PESTE


Pescuit la Fusar, peste imagini, poze

Descriere generala: Fusarul si-a capatat denumirea din pricina trupului cilindric, alungit in felul unui fus. Din neamul bibanilor, are doua dorsale, prima ghimpoasa. Operculele sunt terminate cu spini. Solzi marunti, aspri ii acopera trupul, intinzandu-se si pe capul lunguiet cu ochi asezati deasupra. Gura, in forma de potcoava, are dintisori marunti. Culoarea bruna, marmorata galbui, se face albicioasa pe burta. Fara dimensiune legala, fusarul atinge obisnuit 20—40 cm, rareori mai mult.




Fusarul peste, imagini, poze


Unde traieste fusarul: Traieste pe funduri tari cu prundis sau lut, fara namol, atat in apele de ses, dar mai ales in cele colinare. Se tine in varteje sau curent lin, uneori alaturi de mreana. Hrana o alege dintre vietatile aflate la fundul apei si uneori micii pestisori.

Momeli la Fusar: In afara ramelor, momeala cea mai dorita sunt babitele. Aruncand carligul in dara de tulbureala a apei, starnita cat ne scoatem larvele, scoatem aproape sigur si un fusar ori chiar mai multi. Se pescuieste la fund, ca si mreana, cu plumb greu, fix. Lenes, apuca carligul si sta asa, pe loc, fara sa miste. Uneori e simtit cand apuca, dar tare usurel, ceea ce nu inseamna cumva ca nu poate fi intepat. Dimpotriva, adeseori avem surpriza sa-l descoperim cu momeala inghitita, ajunsa tocmai in pantec.





 

 

 

ultimele articole adaugate
• Oasele Craniului Si Fontanela La Copii
• Hernia Ombilicala La Copii
• Omfalocelul Omfalocel Copii
• Granulomul Bontului Ombilical