|
Acasa » ENCICLOPEDIE » SATUL TURISTIC, TURISMUL RURAL, TURISMUL ROMANESC
SATUL TURISTIC, TURISMUL RURAL, TURISMUL ROMANESC
Satul turistic, un pas spre Europa
Se pare ca ideea a fost a francezilor, dar este cert ca reprezinta cea mai originala forma de turism din a doua jumatate a secolului nostru. Tot în Franta, existau, nu demult, 4 000 de sate turistice, cu 150 000 de paturi, activitatea lor fiind încurajata de stat. Austriecii propun "sate turistice de recreatie" si "sate de odihna", omologate în urma unor proceduri foarte severe. Nici elvetienii nu sunt mai prejos;germanii, polonezii si iugoslavii au deja mii de asezari rurale cu activitate" turistica.
Un sat turistic este o entitate bine constituita, care, în afara functiilor sale politico-administrative, sociale, economice si culturale îndeplineste, sezonier/sau în tot cursul anului, si, functia de gazduire a turistilor, pentru petrecerea unui sejur. Astfel de sate trebuie sa satisfaca prin caracteristicile lor una sau mai multe dintre motivatiile turismului rustic, sa fie pastratoare de traditii, sa aiba un trecut istoric, sa dispuna de zone pitoresti.
La sfarsitul secolului, în tarile dezvoltate, se manifesta o cerere crescuta pentru turismul în regiunile rurale. Cauzele acestei orientari au o natura economica, dar si de alt gen; reîntoarcerea la natura, adeziune la grupurile specifice zonelor rurale, de la familie pana la grupul de munca, initierea în mestesuguri, curiozitatea si dorinta de cunoastere. Pondere în factorii motivationali au cura de aer, odihna, precum si practicarea sporturilor, de iarna sau nautice, drumetiile, vînatoarea si pescuitul.
Avantajele existentei unor sate turistice sunt evidente. Activitatea turistica se dezvolta atragand noi grupe de populatie: tineri, familii cu copii, persoane cu venituri mai reduse. Personalul, care deserveste aceste amenajari, este minim sau se reduce la proprietarii spatiului de cazare. In satele turistice, sejurul poate fi în conditii de pensiune completa, demipen-siune sau înnoptare plus mic dejun. In nu putine cazuri turistii se întretin singuri, beneficiind de dotarile adecvate. Investitiile necesare sunt, dealtfel, destul de mici, neexistand pericolul monotoniei arhitectonice. Prin satele turistice se pun în valoare o serie de conditii dosebite - de peisaj, etnofolclorice si istorico-culturale. In tarile dezvoltate, unde fuga catre natura se acclereaza si turismul rustic are din ce în ce mai multa cautare, formele cele mai des întalnite sunt: sate de vacanta, vacante la ferme, sate club,, sate pentru tineret, statiuni rurale de odihna. In tara noastra, satele cu potential turistic se pot clasifica în functie de elementul care îi ofera aceasta valoare. Avem, astfel, sate etnografic-folclorice (Bogdan Voda, Sibiel, Vama), sate de creatie artistica si artizanala (Tismana, Marga), sate climaterice si peisagistice (Fundata, Sirnea, Leresti), sate pescaresti si pentru vînatoare (Murighiol, Crisan, Ciocanesti), sate viti-pomicole (Recas, Giarmata), sate pastorale (Vaideeni, Jina) si sate pentru practicarea sporturilor (Fundata, Sirnea).
In tara noastra, ideea satului turistic a cunoscut o scurta epopee. In 1972, printr-un ordin al Ministrului Turismului, sunt numite 118 localitati rurale ce puteau fi introduse în circuitul turistic intern si international.
La scurt timp, în 1973, tot printr-un astfel de ordin sunt declarate, expenmental, sate de interes turistic treisprezece localitati rurale: Leresti, Rucar, Fundata, Sirnea, Sibiel, Rasinari, Tismana, Vaideeni, Halmagiu, Bogdan Voda, Vatra Moldovitei, Murighiol si Sf. Gheorghe. Peste alt an, initiativa este "asasinata" de decretul ce interzicea cazarea strainilor la particulari!:La solicitarea Ministerului Turismului, sunt exceptate de la aceasta reglementare satele Leresti, Rucar, Sibiel, Mifrighiol si Crisan. In realitate, vizitarea si înnoptarea turistilor straini nu s-a facut decat la Sibiel si, numai pentru grupurile "Ambasadorii prieteniei", la Leresti. Astfel, timp de 15 ani, turismul românesc a mers împotriva curentului general. Vitalitatea acestei formule turistice s-a dovedit prin solicitarile mari pentru Sibiel, ca si pentru alte sate neomologate. In majoritatea satelor pomenite au fost cazati, de-a lungul acestor ani, turisti români, fara a fi existat, însa, o evidenta si o orientare clara, fara a mai vorbi de sprijin din partea guvernului.
Pentru satele românesti exista enorme posibilitati de transformare a lor în sate turistice. Oamenii primitori si gospodari sunt bucurosi de oaspeti în casele lor, în satele din munti, de pe dealurile cu livezi si vii, din Delta. In plus, din pacate, exista în satele noastre multe case abandonate sau doar nelocuite, temporar ori permanent, ce pot fi amenajate, cu minimum de investitii, pentru a primi oaspeti. Pe lînga gospodariile cu posibilitati de cazare, acestea reprezinta a doua categorie a bazei materiale pentru cazarea turistilor care viziteaza satele turistice, pentru un concediu sau doar peptru weekend.
In aceasta tendinta generala de revenire la valorile civilizatiei universale, satul turistic românesc poate însemna un pas spre Europa. Poate un pas mic pentru omenire, dar mare pentru tara noastra.
Intradevar, in ultimii ani, turismul agro-turistic s-a dezvoltat imbucurator, constituind o alternativa, pe cat de benefica, pe atat de avantajoasa, atat pentru turistii romani cat si pentru cei straini. Frumoasele pensiuni din Bucovina, Maramures, Muntii Apuseni, Valea Prahovei, Delta Dunarii, Sinaia, Bran, s.a.m.d., ofera servicii apreciate pozitiv, un meniu cu alimente proaspete obtinute in gospodariile taranesti, posibilitatea de a pescui, de vanatoare, schii, plimbari cu sania trasa de cai, focuri de tabara, vizitarea imprejurimilor cu un peisaj mirific.
|
|
