|
Acasa » ENCICLOPEDIE » SOMNUL PESTE, PESCUIT, POZE
SOMNUL PESTE, PESCUIT, POZE
Referat, Somnul peste, pescuit Somn, poze, imagini
Cei mai mici pesti Somn, moacele, seamana cu mormolocii. Dar orice peste Somn se recunoaste usor. Trupul alungit se ingroasa in partea dinainte. Spre coada, laturile se apropie, se subtiaza. Capul mare, rotunjit, este turtit de sus in jos. Are ochi foarte mici, dar o gura foarte mare, cu buze tari, pline. Din cea de sus pornesc doua mustati foarte lungi, ca niste antene, deosebindu-se de cele doua perechi mai mici ale buzei de jos. Deschizandu-i gura larga, vom observa ca este inarmata cu nenumarati dintisori, asezati in siruri si indreptati indarat. Corpul este lipsit de solzi, acoperit de mucus alunecos. Aripioara dorsala este micuta, dar anala lunga se intinde pana la coada mica si rotunjita.
Imagini Somn, Somnul peste, poze, foto
Culoarea somnului e fumurie sau inchis maslinie. Pe laturi devine marmorat, cu pete mai intunecate, neregulate, alungite si presarate in felurite chipuri si marimi. Burta alba.
Dimensiuni minime legale nu are. Moacele, mititele, au pana la 30-40 cm, cantarind abia un sfert de kg. Somoteii, mai maricei, ajung la un kilogram. Iar de acum incolo sa le zicem tot somni, desi pescarii i-i denumesc si pe acestia felurit. Somni lungi pana la un metru se prind destul de obisnuit. Fiind unul dintre cei mai mari pesti din apele noastre, se cunosc si bucati ce au ajuns pana la 5 metri. Sa nu ne gandim la asemenea monstri, ci numai la greutati des intalnite in jur de 1-5 kg. Nu ajunge ?
BIOLOGIE. Peste de ape curgatoare mai mari, intra si prin balti. Somoteii mici umbla in carduri, dar apoi somnul devine singuratic. Sta ascuns sau la panda, prin locuri linistite, intunecate. Se tine sub pomii cazuti, pe sub radacini, in adanciturile tarmului, in gropi. Gura mare, cu randuiala dintilor, ne destainuie ca se hraneste cu vietati. In ea incape mult. Somnul nu se multumeste cu o bucatica prizarita, ci pretinde ceva mai mare, pe masura botului larg deschis.
Cum se pescuieste Somnul: Pe masura ce creste, vaneaza indeosebi noaptea. Nu-i prea folosesc ochii, ci alte simturi. Cel vibrator este dezvoltat. Gustul, mirosul si pipaitul sunt dezvoltate, ne-o arata mustatile-antene. Cat e tanar, se multumeste cu viermi, larve, racusori si alte vietati potrivite, fara sa prea guste hrana vegetala. Le cauta si ziua, cercetand fundul apei. Cei mari (doar somni le zice !) raman ascunsi de lumina in cotlon, asteptand intunericul. Deveniti mai rapitori, se hranesc indeosebi cu peste, dar nu se dau in laturi de la o broasca, un soarece ori chiar pasarelele de apa. Vaneaza acum si la suprafata. Taraboiul pe care i-l fac, plesnind apa cu coada, se aude in linistea noptii. Pescarii priceputi recunosc astfel locurile unde se tin somnii cei mari, cam greu de prins la carlig. De aceea, la undita noastra sa ne bucuram de sosirea celor mai mici, mai potriviti noua. Ei se prind asemeni pestilor pasnici. Sa nu ravnim de pe acum la pesti mai mari decat noi. Dar daca ? Daca tineti neaparat, luati un fir tare si gros (macar ca somnul cel mare ar putea sa ramana doar un vis neamplinit al vietii noastre de pescar). Dar folosind scule prea grosolane, veti speria mai degraba, alti pesti pasnici, care ar gusta din aceeasi momeala. Iata de ce nu are rost sa ne lacomim in zadar prea de timpuriu.
Pescuitul somnilor potriviti noua, cere un echipament asemanator celui cunoscut la crap. Se intampla sa-l prindem astfel chiar fara voia noastra. Daca pornim special in cautarea lui, cercetam locuri adanci, adaposturile sale. Sunt gropi, scobituri pe sub mal, locuri in care apa e plina de crengarii, ragalii si buturugi, cu fundul namolos in; culoarea somnului.
Sezonul pescuitului dureaza din primavara pana toamna, cand se retrage la adapostul cotloanelor. Vanand noaptea, somnul apuca momeala mai bine dimineata si in amurg. Dar tulbureala apei i-l mana uneori dupa mancare si peste, zi de parca i-ar invinge teama de lumina. Somoteii si bucatile de cateva kilograme se prind cu precadere la momeli animale: rame, lipitori, broaste, coropisnite, larve. O nadire nu-si afla rostul.
Echipamentul, la fel de puternic ca si la crap, ne foloseste nu atat la somnul cel mare cat la desprinderea carligului care e mereu primejduit in locurile de pescuit. Apucand cat i-l lasa gura, numerele mari nr. 1/0-3 sunt potrivite chiar si pentru moace. Momeala trebuie sa fie de asemenea pe placul somnului. Cu rame mari, intepate mai multe pe carlig, putem oferi un buchet viu, plin de miscare si atractie (fig. 58). Un plumb nu prea mare, gaurit, ne lasa sa pastram momeala pe fund. Pluta poate fi ceva mai voinica. Sunt pescari care renunta s-o mai puna. Unii dintre ei socotesc coropisnitele mari ca o momeala pretuita. Somnul nu se joaca cu prada, o ia si porneste mai departe. Pluta tresare si se scufunda repede, dintr-o data. Firul se intinde treptat, intr-una, varful vergii este tras in jos. In aceste clipe se inteapa. Moacele ies usor din apa, indoindu-si coada, aratand ca o virgula. Somnii mai maricei folosesc greutatea trupului, ascunzisurile, tragand cu putere. Cu toata marimea lor, obosesc insa mai usor decat crapul.
|
|
