|
Acasa » ENCICLOPEDIE » URSUL, TOTUL DESPRE URS, POZE
URSUL, TOTUL DESPRE URS, POZE
Ursul
Ursii, cu exceptia celui polar (Ursus maritimus), populeaza regiunile temperate si cele tropicale. Sunt animale pasnice, inofensive, evitand de obicei conflictele. Daca însa trebuie sa-si apere puii, hrana, teritoriul, sau pe ei însisi, devin adversari foarte periculosi. Atacurile asupra omului sunt provocate de greseli pe care acesta din urma le face. In regiunile temperate si reci, ursii (Ursus arctos) se îngrasa toamna, apoi înceteaza sa se mai hraneasca si cînd se face vremea rea intra într-un ascunzis pe care-l pregatesc din timp. In iernile blande ies din culcus.
Intre ursii polari «hiberneaza» numai femelele gestante. Doar ursul polar este exclusiv carnivor, mîncand peste, pasari si mamifere acvatice; ceilalti sunt omnivori. Vazul ursului nu este prea bine dezvoltat, în schimb are un excelent simt al mirosului.
Ursul gulerat (U. torquatus) traieste prin sud-estul Asiei, în paduri de foioase si de conifere. Se întalneste pîna la 3500 m. altitudine, iarna coborand însa pe la 1500 m altitudine.
Chinezii apreciaza carnea acestui urs pentru unele proprietati medicale, iar din labe se fac mîncaruri delicate. Ursul buzat (Melursus ursinus) traieste în Sri Lanka si în India, pîna la poalele Himalaiei, iar cel malaez (Helarctos malayanus) traieste în Burma, Thailanda, Vietnam, Sumatera, Kalimantan nord-estul Indiei, Malaezia si în sud-estul Chinei. In China traieste si panda-mare (Ailuropoda melanoleuca), devenit un element faunistic deosebit de valoros, strict ocrotit.
Ursuletul-spalator (Procyon lotor) sau racunul, în ciuda numelui sau popular, nu face parte din familia ursilor. Traieste în galerii subpamantene, urca si pe ramurile copacilor sau intra în crapaturile stîncilor. Este un foarte bun inotator. Consuma insecte, alte mici animale si fructe.
La noi in tara, Ursul este incontestabil cel mai puternic animal salbatic din padurile patriei noastre. Ursul carpatin are culoarea bruna, mai închisa pe spinare, unele exemplare avand in tinerete un colan de mici pete albe în jurul gatului. Fiecare urs are un teritoriu destul de restrans în care-si cauta hrana: iarba tinarâ, fructe de padure, ciuperci, radacini, larve, rime, insecte, mierea albinelor salbatice. Cei naraviti la carne ataca turmele de oi sau vitele singuratice. Unii localnici povestesc ca au vazut ursi decojind brazi tineri pentru a suge sucul proaspat din primavara, O hrana preferata pentru ursii deveniti carnivori sunt magarii turmelor. In timpul iernii ursul doarme foarte mult, consumand din rezervele de grasime adunate peste vara. S-a dovedit ca somnul de iarna al ursilor nu are caracteristicile hibernarii ritmul inimii nu încetineste, circulatia sangelui este normala, temperatura corpului scade foarte putin.
Ursul locuieste în vizuini ascunse între pietrariile muntelui, in râgaliile arborilor din adancuri de padure. In cautarea hranei se deplaseaza mai ales noaptea dar poate fi întalnit si în timpul zilei în zmeurisuri si afinisuri. Se urca si în copaci, datorita labelor cu gheare puternice. Mersul sau obisnuit este în patru labe, dar se poate deplasa si vertical, pe membrele posterioare, în timp ce cu cele anterioare (sau cu unul dintre ele) duce prada. Ursoaica fata in barlog pe timp de iarna 1—3 pui, mici, orbi, care însa cresc foarte repede. In muntii Carpati au fost vînate cele mai mari exemplare de urs din aceasta zona a Europei.
|
|
