|
Acasa » ENCICLOPEDIE » VALEA REGILOR EGIPT, MORMINTE FARAONI
VALEA REGILOR EGIPT, MORMINTE FARAONI
Referat Valea Regilor, Egiptul antic, morminte faraoni, poze, imagini
Data fiind credinta egiptenilor în viata de apoi, arta lor era concentrata în jurul complexelor funerare si al sanctuarelor. Egiptenii îsi conservau mortii mumificandu-i pentru viata de dupa moarte. Corpul îmbalsamat, înfasurat în fasii de panza, era considerat adapostul sufletului. Portretele serveau aceluiasi scop si se realizau în diverse moduri, ca obiecte funerare. Mormintele faraonilor zeificati, ale familiilor acestora si ale înaltilor demnitari includeau picturi murale si numeroase obiecte funerare, menite sa garanteze o viata de apoi tihnita. De-a lungul mileniilor, pe malurile fertile ale Nilului s-a dezvoltat un stil artistic zamislit parca pentru a rezista o eternitate.
Fresca si relief din mormintele faraonilor din Valea Regilor, poze, imagini, fotografii.
Aspirand la nemurirea sufletului, dar fara sa-l separe vreodata de lumea de pe pamant, fie din pricina unei insuficiente capacitati de abstractizare, fie din pricina unei prea mari dragoste fata de lumea terestra, egiptenii au cautat sa rezolve aceasta problema printr-un compromis simplu, dar emotionant: sufletul îsi petrecea ziua în mormantul în care se afla mumia, iar noaptea, cand ia nastere frica primara, instinctiva a omului fata de întuneric, sufletul parasea mormantul, se urca în barca solara si strabatea împreuna cu zeii si sub protectia acestora "tinuturile de dincolo", pentru ca în zori sa revina iarasi în mormant sub forma unei pasari cu cap de om.
Datorita acestei conceptii despre viata de apoi, rezolvarea arhitectonica si artistica a mormantului va constitui tema care va polariza majoritatea eforturilor spirituale si artistice ale unui popor. Constructia mormantului, decorarea lui erau întocmite în asa fel, încat creau un cadru cat mai apropiat de viata obisnuita, dar ofereau si securitatea unui loc atat de important în conceptia omului de atunci. Din aceasta cauza, mormintele de la Luxor constituie ele însele un muzeu vast si unic în lume. S-au descoperit pana acum peste 7 000 de morminte, dintre care 400 sunt numerotate, iar peste 100 prezinta un mare interes din punct de vedere artistic.
Cele mai impunatoare ca proportii sunt cele 70 de morminte din Valea Regilor, locul cel mai salbatic din întreaga necropola. Un drum îngust urca pieptis pana sub varful muntelui. O vaiuga stramta si intortocheata, marginita din toate partile de peretii abrupti si scorojiti de caldura nemiloasa o soarelui, cu un petec de cer încins deasupra, singura nota straina într-un peisaj halucinant, aceasta este celebra Vale a Regilor. Unicul loc de refugiu este o baraca de lemn, bine aprovizionata cu racoritoare.
Constructia mormintelor impresioneaza prin îndrazneala si prin proportii. Constituite în general dintr-un put prin care au fost introduse mumia si mobilierul camerelor mortuare si care o fost astupat dupa terminarea lucrului, ca sa nu i se mai cunoasca urma, mormintele reprezinta o suita de culoare care merg aproape în linie dreapta, întrerupte de camere si puturi înselatoare pentru a deruta pe hoti, pana în camera sarcofagului. Unele se frang la jumatatea drumului in unghi drept, cum este mormantul lui Amenofis al II -lea (1450—1425 i.e.n.).
Primul mormant pe care-l vizitam este acela al lui Tutankhamon. Mormantul a fost descoperit, in anul 1922, de arheologul englez Howard Carter, seful misiunii arheologice particulare a lordului Carnarvon si a constituit un eveniment cu totul exceptional în materie de arheologie: mormantul era intact. Cu toate ca se pastreaza urmele unei tentative de a jefui mormantul înca din vremea dinastiei a XX-a, se pare însa ca hotii au fost prinsi de îndata ce patrunsesera în mormant, încat nu s-a produs nici o paguba. Inventariat si sigilat, a fost asa de bine ascunsa intrarea lui, încat s-a pierdut urma, si redeschiderea sa, în vremea noastra, a dus la descoperirea celei mai bogate recolte de vestigii ale vechii culturi egiptene, atat prin cantitatea, cat si prin calitatea lor.
Dupa ce s-a practicat în stanca un culoar rectangular, se ajunge la scara care coboara aproape pe verticalâ în mormant. Dintr-o camera întunecoasa, primitiv cioplita si fara nici un ornament, se intra într-alta mai mare, luminata electric. Primul contact cu pictura mormintelor este covarsitor. Impresia produsa depaseste infinit imaginea alcatuita pe baza reproducerilor, oricat de bune ar fi. Spectacolul este de-a dreptul feeric. Toti peretii sunt plini cu pictura. Pe peretele din fata sunt prezentate funeraliile faraonului, pe altul o suita de maimute pictate cu un umor si un simt al realului uimitor. In mijlocul acestei camere se afla sarcofagul din calcar cristalin, pe care sunt gravate cu caractere fine texte religioase, iar la cele patru colturi sunt sculptate în usor basorelief zeitati înaripate, menite sa protejeze mortul cu aripile lor desfacute.
Cunoscand în muzeul din Cairo cantitatea imensa de obiecte care au fost gasite în acest mormant, te întrebi cum de au putut încapea într-un spatiu atat de mic. Si daca în acest mormant, cel mai mic din Valea Regilor, apartinand unui faraon care a murit inainte de 20 de ani, atat de lipsit de importanta încat nu se stia mai nimic despre el, pana la descoperirea în anul 1922 a mormantului, descoperire care l-a facut celebru ce tezaure trebuie sa fi cuprins mormintele imense ale marilor faraoni Ramses al II-lea, Seti I, Amenofis al II-lea etc. ?
Dupa acest prolog de bun augur, ne indreptam spre mormantul cu nr. 17, mormantul lui Seti I (1312—7298 î.e.n.), unul dintre cele mai mari si frumoase morminte din Valea Regilor. Lungimea acestuia este de aproape 150 de metri si, deoarece culoarele sunt de obicei în panta, adancimea sub nivelul marii este de peste 50 de metri. De cum patrunzi în mormant, o scara cu 27 de trepte te coboara aproape pe verticala la un prim culoar. Peretii acestuia sunt pictati în întregime, plafonul închipuind cerul, cu o multime de stele albe pe fond albastru închis. Una din picturi îl reprezinta pe Seti I în costum de gala în tovarasia zeilor.
|
|
