poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
DICTIONARUL LIMBII ROMANE
AGENDA MWDICALA
BIOLOGIE
BILOLOGIE
GEOGRAFIE
CROITORIE PENTRU INCEPATORI ACASA
ANATOMIE
IMAGINI FLORA SI FAUNA
ARTICOLE
Apele Pamantului Apele Terrei
Asezarile Omenesti Umane
Atmosfera Pamantului Terestra
Componentele Antropice Ale Mediului Inconjutator
Componentele Derivate Ale Mediului Inconjurator
Componentele Mediului Inconjurator
Fauna Si Adaptarile Ei
Linii Aeriene Interne Romania Harta
Mediul Geografic Si Mediul Ecologic
Mediul Inconjurator Definitie
.Acasa » GEOGRAFIE » SOLUL, ALCATUIREA SI FORMAREA SOLULUI







Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Google+
SOLUL, ALCATUIREA SI FORMAREA SOLULUI


Solul caracteristici, alcatuirea si formarea solului

Spre deosebire de părerile mai vechi, care considerau solul ca un strat rezidual, lipsit de viaţă, ştiinţa actuală defineşte solul ca un strat dinamic in cuprinsul căruia se desfăşoară, fară întrerupere, numeroase si foarte complexe procese chimice, fizice si biologice. El prezintă anumite proprietăţi specifice care il diferenţiază clar de substratul rocilor pe care s-a format.

In alcătuirea solului intră particule anorganice provenite din alterarea rocilor din suport, particule organice rezultate din substanţe vegetale şi animale descompuse (rădăcini, ciuperci, bacterii, viermi, insecte, rozătoare) care se pot fărîmiţa pînă la dimensiuni coloidale, contribuind la formarea humusului ce dă fertilitate solului, şi apa care in sol poate ajunge o soluţie chimică complexă, ce asigură reacţiile necesare funcţiilor solului. La toate acestea se adaugă şi gazele in porii deschişi, care reprezintă de fapt aer atmosferic transformat ca urmare a reacţiilor din sol.

Factorii care contribuie la formarea solurilor (factorii pedogenetici) se impart in două categorii: unii pasivi, alţii activi. Cinci sunt aceşti factori: materialul parental (roca pe care s-a format), formele de relief, timpul, clima si activitatea biologică.

Materialul parental este roca din substrat, supusă mai intîi dezagregării (prin fisurare şi făramiţare fizică), apoi alterării prin schimbări chimice care contribuie la o anumită structurare a solului.

Clima, unul dintre cei mai importanţi factori pedogenetici, influenţează formarea solului in primul rînd prin precipitaţii. Apa dizolvă substanţele chimice solubile şi le ionizează. Excesul de precipitaţii creează o migrare descendentă a componentelor solului, iar sărăcia lor favorizează urcarea prin capilaritate (datorită evaporării intense) a apelor freatice, care transportă cu ele şi sărurile din conţinut, pe care le depune la suprafaţă sub formă de eflorescente saline, ori cruste de carbonaţi de calciu (calişă), de gips ş.a. Temperatura mai ridicată intensifică activitatea chimică, care se reduce la frig. Intensifică, de asemenea, activitatea bacteriană, ceea ce face ca in ţinuturile tropicale umede, bacteriile să consume in intregime vegetaţia moartă de pe sol, ceea ce impiedică participarea substanţelor organice şi, ca urmare, formarea humusului. Faptul acesta explică fertilitatea scăzută a solurilor tropicale. Situaţia se inversează in zonele de latitudini mijlocii, unde proporţia mare a humusului dă fertilitate remarcabilă solurilor.

Factorii biologici influenţează procesul de humificare (care reprezintă o oxidare lentă a substanţelor vegetale moarte) generînd humusul. Acizii organici, care iau naştere in timpul humificării, ajută la descompunerea mineralelor din materialul parental.

Chiar din prezentarea sumară a complicatului proces al formării solului ne dăm seama cîţi factori intervin şi cîte milenii s-au scurs pentru individualizarea diferitelor tipuri de sol.

Cu toate că pe sol se desfăşoară cea mai mare parte a activităţii umane şi prin el ne hrănim, deseori s-au manifestât neglijenţe condamnabile,care au dus la distrugerea solului prin eroziune.

Terra, planetă unica prin imbinarea elementelor favorabile vieţii, a ajuns la o echilibrare intre geosfere după o indelungată, şi minuţioasă combinare de elemente, de filtrare a radiaţiilor venite din Cosmos şi de intercondiţionări transformatoare a naturii brute iniţiale. Echilibrul la care a ajuns această minunată intocmire nu este imuabil. Unele componente au chiar un echilibru foarte fragil (de exemplu, filtrul ozonului din stratosfera, pe care-l sfîrtecă acum aeronavele supersonice, ori solul lăsat pe pante fără protecţia vegetaţiei etc). Ruperea echilibrului naturii pe anumite areale continuă in lanţ, cu dereglări neaşteptate chiar in ţinuturile inconjurătoare sau mai depărtate, extinzînd mereu pustiirea locurilor, Rezultă indatorirea fermă a lumii contemporane de a menţine cu cea mai mare grijă echilibrul natural al locurilor. Nici o componentă nu poate fi desfiinţată fără urmări adesea neprevăzute.






vizite: 427

 

 

 

articole recente
• Acetaminofen Prospect
• Amaryl Prospect
• Micardis Prospect
• Zocor Prospect Simvastatina

 

 

 

 

 

 

eXTReMe Tracker