poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
DICTIONARUL LIMBII ROMANE
AGENDA MWDICALA
BIOLOGIE
BILOLOGIE
GEOGRAFIE
CROITORIE PENTRU INCEPATORI ACASA
ANATOMIE
IMAGINI FLORA SI FAUNA
ARTICOLE
alexandru cel bun
Alexandru Ioan Cuza Domnitorul Unirii
Alexandru Macedon
Burebista
Caracterul Si Consecintele Revolutiei De La 1821
cele mai vechi popoare din romania
columna lui traian
Conventia De La Paris 1858
Cucerirea Peninsulei Balcanice
Referat, Cultura Dacilor, Cultura Dacica Istorie
.Acasa » ISTORIE » CARACTERUL SI CONSECINTELE REVOLUTIEI DE LA 1821







Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Google+
CARACTERUL SI CONSECINTELE REVOLUTIEI DE LA 1821


Caracterul si consecintele revolutiei de la 1821

Restabilirea domnilor pamanteni

Prin documentele programatice care vizau restructurarea din temelii a societatii românesti, prin participarea masiva a reprezentantilor tuturor fortelor sociale, prin existenta unei conduceri si a unui nucleu armat organizat, prin implicarea sa europeana, prin consecintele economice, sociale si politice, evenimentele din 1821 intrunesc atributele unei revolutii.

Din necesitati tactice, lupta antiotomana nu este precizata direct intre obiectivele revolutiei. Desfasurarea evenimentelor intr-un context european nefavorabil a impus, ca obiectiv declarat, doar inlaturarea domniilor fanariote. Masurile intreprinse in scopul organizarii unei rezistente armate ne indreptatesc sa credem ca s-a urmarit si emanciparea nationala.

Dorinta de dreptate sociala - evidenta in deviza revolutiei, „Dreptate si slobozenie"'— va aparea, in documentele programatice, intr-o formulare vaga, impusa de colaborarea cu boierii. Participarea impresionanta a taranimii, atitudinea manifestata fata de stapanii de mosii subliniaza caracterul social al revolutiei.

Programul national si social al revolutiei de la 1821 va fi implinit in deceniile urmatoare.

1821 marcheaza inceputul unei noi perioade in istoria moderna a României; o perioada in care societatea româneasca va cunoaste transformari profunde in plan economic, social, politic, cultural. Desfasurata in Tara Româneasca, revolutia a avut ecou si implicatii deosebite pe intreg spatiul românesc. In Moldova, unde nivelul de dezvoltare socio-economic si regimul politic erau aceleasi, izbucnesc tulburari taranesti care n-au luat amploare numai datorita contextului extern. In Transilvania, rapoartele administratiei austriece redau, cu neliniste, atmosfera tensionata care domnea printre români, care-l asteptau pe „craiutul Todorut" spre a-i elibera.

Programul revolutiei de la 1821, atat de sintetic formulat de Nicolae B a l c e s c u: „Revolutia de la 1821 a strigat dreptate si a vrut ca tot românul sa fie liber si egal, ca statul sa se faca românesc", va fi temelia ideologica a viitoarelor lupte pentru emancipare nationala si sociala.

Revolutia de la 1821 a determinat diplomatia europeana - fara a neglija interesele Marilor Puteri - sa reglementeze, intr-un mod nou, statutul extern al Principatelor.

Consecinta imediata a fost inlaturarea domniilor fanariote. Dupa mai bine de un secol s-au instaurat domniile pamântene, prin numirea de catre Poarta, la 1 iulie 1822, a lui Ionita Sandu Sturdza, in Moldova, si a lui Grigore Dimitrie Ghica in Tara Româneasca.

Noii conducatori isi vor desfasura activitatea in conditii interne si externe nefavorabile: timp de doi ani se va mentine ocupatia militara otomana si va continua disputa ruso-otomana pentru extinderea sau consolidarea sferelor de influenta in Tarile Române si in Balcani.

Perioada se caracterizeaza si prin activitatea reformatoare a boierimii pamantene. In memorii adresate imperiilor vecine se revendica si consolidarea autonomiei, se sustine ideea unirii Moldovei cu Tara Româneasca sub un principe strain sau chiar infaptuirea „Daciei Mari". Desi se continua programul national al Revolutiei din 1821, se pronunta pentru mentinerea privilegiilor boierimii (clasei politice, conducatoare), a clacii etc.

Revendicarile boierimii mici si mijlocii, din Moldova, sunt cuprinse de Ionica Tautum proiectul de constitutie, cunoscut in epoca sub denumirea de „constitutia carvunarilor" (aluzie la revolutionarii italieni ce-si -spuneau carbonari.

Contactul direct cu civilizatia occidentala a celor aflati la studii in capitalele europene ii va determina sa sustina introducerea unor noi principii de organizare a statului. Eufrosin Poteca, Barbu Paris Mumuleanu, Dinicu Golescu vor fi adeptii introducerii impozitului proportional pe avere, „fara deosebire de la divanit pana la plugari", si se vor pronunta pentru modernizarea structurilor economice si sociale.

Dinicu Golescu, Insemnare a calatoriei mele

„O, prea puternice Parinte al tuturor noroadelor! Niciodata nu o sa se ridice deasupra neamului românesc acest nor intunecos plin de rautati si chinuri?... Iata intreaga lumina s-au aratat... Unirea fie, cea spre fericirea obstii. Caci dupa aceasta vin toate fericirile; iar far de aceasta nici un nume in lume nu se intemeiaza".






vizite: 277

 

 

 

articole recente
• Acetaminofen Prospect
• Amaryl Prospect
• Micardis Prospect
• Zocor Prospect Simvastatina

 

 

 

 

 

 

eXTReMe Tracker