poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
DICTIONARUL LIMBII ROMANE
AGENDA MWDICALA
BIOLOGIE
BILOLOGIE
GEOGRAFIE
CROITORIE PENTRU INCEPATORI ACASA
ANATOMIE
IMAGINI FLORA SI FAUNA
ARTICOLE
alexandru cel bun
Alexandru Ioan Cuza Domnitorul Unirii
Alexandru Macedon
Burebista
Caracterul Si Consecintele Revolutiei De La 1821
cele mai vechi popoare din romania
columna lui traian
Conventia De La Paris 1858
Cucerirea Peninsulei Balcanice
Referat, Cultura Dacilor, Cultura Dacica Istorie
.Acasa » ISTORIE » DESFASURAREA REVOLUTIEI DE LA 1821







Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Google+
DESFASURAREA REVOLUTIEI DE LA 1821


Desfasurarea Revolutiei de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu

Relatiile dintre Tudor si Eterie

Atitudinea Imperiului Otoman si a Rusiei

Asasinarea lui Tudor Vladimirescu

Dupa moartea domnului fanariot, Alexandru Sutu, in ianuarie 1821, se va constitui un Comitet de Obladuire (compus din reprezentantii boierimii pamantene), care urma sa asigure conducerea tarii pana la numirea unui nou domn.

In aceste imprejurari, si dupa ce se intelesese cu trei boieri din noul organ al puterii sa ridice norodul in arme, Tudor Vladimirescu paraseste Capitala si se indreapta spre Manastirile fortificate din Oltenia - Tismana, Motru, Strehaia -unde, cu ajutorul pandurilor, pregateste izbucnirea revolutiei. Aceasta se declanseaza in 23 ianuarie 1821, la Pades, unde Tudor citeste, in fata locuitorilor din satele invecinate, cea dintai proclamatie. Departe de a fi ceea ce se hotarase - doar o actiune de diversiune, care sa starneasca Rusia -ridicarea taranimii si constituirea Adunarii norodului i-au ingaduit lui Tudor sa conduca o ampla actiune sociala si nationala.

De la Pades, in fruntea razvratitilor, Tudor se indreapta spre Craiova, asezandu-si tabara la Tântareni. Timp de aproape o luna se ocupa de organizarea armata a Adunarii norodului, de clarificarea raporturilor cu boierii urmarind reactiile Portii si ale Rusiei fata de evenimente.

Adunarea entuziasta a locuitorilor Tarii Românesti la chemarea lansata de Tudor Vladimirescu, inrolarea spontana a satenilor in armata revolutionari vor ingrozi, prin amploarea lor. Comitetul de Obladuire. Boierii ii vor cere lui Tudor sa depuna armele. Cu acest prilej, Tudor Viadimirescu îi scrie h N. Vacarescu, comandantul trupei trimisa impotriva sa: „patria se cheam poporul, iar nu tagma jefuitorilor".

Trecerea Oltului de catre pandurii lui Tudor
 
Spre sfarsitul lunii februarie, Tudor, impreuna cu „adunarea cea oranduita pentru binele si folosul a toata obstea", se indreapta spre Bucuresti, unde va intra, in 21 martie, intampinat de populatie cu speranta si bucurie.

Din martie pana in mai conducerea tarii va fi exercitata de „domnul Tudor" -numit asa de popor, care-l privea ca pe un izbavitor. Boierii din Comitetul de Obladuire parasisera Capitala inca inainte de sosirea lui Tudor, refugiindu-se la Brasov. Cei care au ramas vor fi nevoiti sa colaboreze cu autoritatile revolutionare.

Evenimentele din 1821 se desfasurau intr-un context european complex. In februarie 1821 intra in Moldova grupuri eteriste conduse de Alexandru Ipsilanti, cu planul de a trece in Balcani, unde urma sa se declanseze rascoala antiotomana. Pe langa sprijinul Rusiei, conducatorul Eteriei conta pe ajutorul simpatizantilor miscarii din tarile române - Minai Sutu, domnul Moldovei, consulul Rusiei, din Bucuresti, si cel din Iasi, reprezentanti ai marii boierimi. Chiar Tudor Vladimirescu fusese contactat de emisarii eteristi, Iordache Olimpiotul si Farmache si convins sa coopereze „in folosul general al crestinatatii".

Relatiile lui Tudor Vladimirescu cu Eteria vor fi influentate de factori externi si interni. Alexandru I, tarul Rusiei, condamna oficial, in ianuarie 1821, atat actiunea eterista cat si revolutia condusa de Tudor Vladimirescu. Comportamentul anarhic al trupelor conduse de Al. Ipsilanti, precum si incercarea sa de a-si subordona armata lui Tudor, obiectivele diferite ale Eteriei si ale revolutiei române vor duce la aparitia neîntelegerilor dintre cei doi conducatori.

La sfarsitul lui martie 1821, Tudor Vladimirescu si Al. Ipsilanti vor ajunge la un compromis: trupele eteriste isi vor stabili cartierul general la Targoviste, avand sub autoritatea lor judetele de munte, iar Tudor Vladimirescu va administra judetele de campie, inclusiv Oltenia.

Fata de Imperiul Otoman, Tudor Vladimirescu a adoptat o politica prudenta. El se adreseaza autoritatilor otomane spre a le demonstra ca „ridicarea norodului nu priveste spre nesupunere", si ca se dorea numai inlaturarea domniilor fanariote.

Interventia armata otomana devine iminenta o data cu pozitia ostila a Rusiei tariste fata de evenimentele din Tarile Române. Tudor incearca sa organizeze apararea tarii. Se gandea chiar la o posibila intelegere cu moldovenii „ca unii ce suntem de un neam, de o lege", se preocupa de intarirea disciplinei in armata, de fortificarea unor obiective din Capitala, de aprovizionarea manastirilor intarite din Oltenia, ceea ce trada intentia de a se retrage in munti spre a organiza rezistenta armata.

Asasinarea lui Tudor Vladimirescu

In mai 1821, trei detasamente otomane patrund in Tara Româneasca. La 1/15 mai, Tudor Vladimirescu, impreuna cu armata sa, se retrage din Bucuresti, indreptandu-se spre Oltenia. Pe drum, este ridicat din mijlocul taberei sale de oamenii lui Al. Ipsilanti si dus la cartierul general eterist, din Târgoviste. Este acuzat de legaturi ascunse cu otomanii si asasinat in noaptea de 26 spre 27 mai 1821.

O data cu moartea lui Tudor, oastea sa se destrama. Detasamente de panduri vor lupta alaturi de trupele eteriste la Dragasani, impotriva armatei otomane. Fiind infranti, o parte a eteristilor se va retrage in Moldova, unde va rezista eroic, pana la moarte, in confruntarile de la Sculeni si Secu, din octombrie 1821, cu trupele otomane.
;
Zilot Românul (1780-1850), autorul unei cronici consacrate evenimentelor din 1821, afirma despre personalitatea lui Tudor Vladimirescu:

„Cu adevarat avea omul duh firesc si vorba lui putina si totdeauna pe gânduri si când il frigea carbunele ce-l avea ascuns in inima scapa cate o vorba disperata asupra tiraniei".

„Vreti sa ma vedeti omorât?- Eu nu ma tem de moarte. Eu am infruntat moartea in mai multe randuri. Mai inainte de a fi ridicat steagul spre a cere dreptul patriei mele, m-am imbracat cu camasa mortii".

Nicolae Iorga,despre Tudor Vladimirescu si ucigasii sai:
„L-au judecat? El nu era om sa raspunda. L-au osandit? Ce pret putea sa aiba osanda la astfel de judecatori? ...Acesti crestini care luptau sub steaguri sfintite pentru liberarea celor ce cred in Hristos zvarlira intr-o fantana trupul spintecat care nu s-a invrednicit niciodata de ingropare. Taranul acesta facuse intr-adevar un mare pacat: voise ca in tara lui sa aiba parte de fericire si de putere taranii neamului românesc".






vizite: 549

 

 

 

articole recente
• Acetaminofen Prospect
• Amaryl Prospect
• Micardis Prospect
• Zocor Prospect Simvastatina

 

 

 

 

 

 

eXTReMe Tracker