poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
DICTIONARUL LIMBII ROMANE
AGENDA MWDICALA
BIOLOGIE
BILOLOGIE
GEOGRAFIE
CROITORIE PENTRU INCEPATORI ACASA
ANATOMIE
IMAGINI FLORA SI FAUNA
ARTICOLE
alexandru cel bun
Alexandru Ioan Cuza Domnitorul Unirii
Alexandru Macedon
Burebista
Caracterul Si Consecintele Revolutiei De La 1821
cele mai vechi popoare din romania
columna lui traian
Conventia De La Paris 1858
Cucerirea Peninsulei Balcanice
Referat, Cultura Dacilor, Cultura Dacica Istorie
.Acasa » ISTORIE » STATUTUL JURIDIC INTERNATIONAL AL PRINCIPATELOR ROMANE







Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Google+
STATUTUL JURIDIC INTERNATIONAL AL PRINCIPATELOR ROMANE


Statutul juridic international al Principatelor Romane

Ocupatia Rusa, regulamentul organic


Domniile regulamentare

In deceniul trei al secolului al XIX-lea, lupta pentru suprematie in sud-estul-Europei intre Imperiul Otoman si cel Rus se intensifica. In anul 1828 se declanseaza un nou conflict ruso-otoman, care incepe prin ocuparea Moldovei si a Tarii Românesti de catre trupele tariste. Desi in 1829 se va incheia tratatul de pace, ocupatia militara rusa se va mentine pana in 1834.

Cresterea influentei Rusiei in sud-estul Europei si bazinul Marii Negre va fi recunoscuta oficial prin tratatele de la Akkerman (1826) si Adrianopol (1829). Conform articolului cinci din tratatul de la Adrianopol, intitulat „Actul osabit pentru printipaturile Moldova si Tara Româneasca", se stabilea: restituirea raialelor, Braila, Giurgiu, Turnu, Tarii Românesti; stabilirea granitei pe talvegul (linia de mijloc) Dunarii, abolirea monopolului economic otoman, deplina libertate a comertului, intrarea Deltei in componenta Rusiei, recunoasterea autonomiei celor doua Principate, alegerea domnilor pe viata, confirmarea de catre Poarta a regulamentelor ce urmau a fi introduse in timpul ocupatiei rusesti. Se consacra noul statut extern al Moldovei si Tarii Românesti, care se vor afla sub suzeranitatea otomana si sub protectia Rusiei, pana in 1856.
 
Ocupatia militara rusa.

Regulamentul Organic.

In timpul ocupatiei militare ruse, Moldova si Tara Româneasca vor fi conduse de guvernanti numiti de la St. Petersburg. Un rol deosebit in administratia celor doua Principate l-a avut generalul Pavel Kisseleff, care s-a ocupat de modernizarea fostelor raiale Giurgiu si Braila, de infrumusetarea Bucurestiului, de constituirea unui sistem sanitar modern etc. Desi dorea permanentizarea ocupatiei rusesti, contele Kisseleff a ramas in amintirea contemporanilor prin mintea sa luminata si „caracterul liberal."

In perioada ocupatiei rusesti se vor elabora, de catre o comisie moldo-munteana, compusa din reprezentantii marii boierimi, Regulamentele Organice, numite asa deoarece priveau intreaga conducere si organizare a celor doua Principate.

Fiind aproape identice, putem vorbi despre un singur Regulament Organic.


In opera lui legislativa, autorii Regulamentului s-au bazat pe memoriile boieresti din perioada 1821-1828 si pe instructiunile sosite de la Curtea tarului.

Organizarea vietii publice in stat avea la baza principiul separarii celor trei puteri: cea executiva (exercitata de catre domn, ales pe viata dintre marii boieri, si de un Sfat Administrativ), cea legislativa (de Adunarea Obsteasca) si cea judecatoreasca (de instantele de judecata)

In Regulament apar principii de modernizare a sistemului financiar (se introduce bugetul de stat, sunt desfiintate impozitele indirecte, cele directe erau capitatia, pe cap de familie, si patenta, platita de negustori si meseriasi); se desfiinteaza vamile interne; se constituie corpul de avocati si procuratura; se elimina tortura si mutilarea in timpul cercetarilor judiciare; se infiinteaza scoli primare in capitalele de judet, iar in Bucuresti si Iasi un colegiu in limba nationala etc.

Regulamentul Organic apara insa interesele boierimii: 1/3 din suprafata mosiei devine proprietate absoluta a stapanului, iar numarul de zile de claca, stabilit la 12, in realitate varia in functie de norma de lucru (nartul) si de celelalte obligatii ale clacasului; zile de plug, de carat, de cosit etc.

Era enuntata limpede comuniunea de limba, cultura si obiceiuri a celor doua Principate, ce „sunt indestule elementuri pentru o mai indeaproape a lor unire".

Regulamentul Organic este considerat prima lege fundamentala a celor doua Principate. Este expresia pe plan legislativ a intereselor boierimii liberale, de modernizare a structurilor societatii românesti.

Aplicarea lui a inceput in iulie 1831, in Muntenia, si in ianuarie 1832, in Moldova.

Domniile regulamentare.

Primii domni regulamentari au fost numiti de catre Imperiul Otoman si de cel Rus in martie 1834: Alexandru Dimitrie Ghica -fratele lui Grigore D. Ghica , primul domn pamantean, in Tara Româneasca, si Mihail Sturdza in Moldova.

Domniile lor s-au caracterizat prin amestecul Imperiului Rus in politica interna a Moldovei si Tarii Românesti prin intermediul consulilor de la Bucuresti si Iasi. Un exemplu edificator al influentei tariste este adaugarea in Regulament,
in 1837, a unui articol care prevedea ca orice modificare adusa acestuia trebuia aprobata de Imperiul Rus si de cel Otoman, stirbindu-se astfel autonomia celor doua Principate.

In 1842, Al. D. Ghica este demis datorita presiunilor rusesti, locul sau fiind luat de Gheorghe Bibescu, ales de Adunarea legislativa extraordinara. Noul domn isi facuse studiile la Paris si se arata "dornic sa modernizeze institutiile statului. Printre principalele masuri luate in timpul sau se numara: emanciparea robilor tigani, care apartineau statului si manastirilor (1844); ingradirea privilegiilor suditilor (cetateni straini - de multe ori autohtoni care cereau cetatenie straina pentru ca astfel erau scutiti de impozite si se puteau sustrage justitiei românesti). Gheorghe Bibescu va domni pana in 1848, cand va abdica in timpul revolutiei.

In Moldova, Mihail Sturdza va avea o domnie lunga (1834-1849). Exponent al marii boierimi, se remarca prin calitatile sale de bun gospodar: da Moldovei o noua impartire administrativa, se preocupa de diminuarea privilegiilor suditilor, de emanciparea robilor tigani ai statului si ai manastirilor, de crearea unui sistem modem de invatamant, dezvoltarea oraselor, modernizarea cailor de comunicatii etc. Domnitorul va apara privilegiile boierimii, introducand cenzura si reprimand, cu severitate, orice incercare de protest. Personalitate puternica, inzestrata cu un deosebit simt politic, lui Mihail Sturdza i se va propune, de catre Ion Câmpineanu, in 1839, tronul Tarii Românesti, in numele „partidei nationale". Domnitorul moldovean refuza oferta, neîndraznind sa infrunte Rusia.

Regulamentul organic, despre unitatea principatelor Romane

„Incepatori de o unire mai aproape intre amandoua printipaturile" art. 371 - inceputul, religia, obiceiurile si cea de un fel limba a salasluitorilor intr-aceste doua Printipaturi, precum si cele deopotriva trebuinte sunt indestule elementuri de o mai de aproape a lor unire, care pana acum s-au fost poprit si s-au zabovit...

1829 - Cererile ce ar fi putut face Valahia si Moldova la un congres de printi crestini pentru siguranta lor cea din afara si statornicirea cea din launtru:

1.    Valahia si Moldova sa se impreune si sa faca amandoua un printipat.
2.    Hotarele acestui printipat sa fie despre Turchia, Dunarea; despre Rusia, Prutul si despre
. Austria, M-tii Carpati.
16.    Forma cârmuirei acestor doua provincii sa fie monarhie marginita dupa mostenire.
17.    Cârmuirea acestei noua monarhii sa se incearca la vreun print din familiile domnitoare in
Germania de Sus...
20. Acest print asezat in acest chip sa cârmuiasca dupa o constitutie in toata metasa.
23. Printu ce va voi sa se aleaga, sa se indatoreze a primi, mai inainte de alegerea sa, ponturile urmatoare:
-    sa primeasca credinta domnitoare a locului si sa se bazeze dupa obiceiul Bisericii noastre.
-    sa incredinteze prin juramant ca, ca si mostenitorii sai, vor cunoaste de acum inainte de
patrie a lor aceste provintii, se vor mai reuni urmarie si nu se vor mai stramuta din aceste locuri.
-    Credinta Statului pentru el si mostenitorii sai va fi credinta ortodoxa a Bisericii Rasaritului.
-    ca limba Statului va fi limba româneasca.
-    ca el si mostenitorii sai vor pazi neclintita neatârnarea statului, a Bisericii sale si constitutia
monarhiei.






vizite: 204

 

 

 

articole recente
• Acetaminofen Prospect
• Amaryl Prospect
• Micardis Prospect
• Zocor Prospect Simvastatina

 

 

 

 

 

 

eXTReMe Tracker