poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
DICTIONARUL LIMBII ROMANE
AGENDA MWDICALA
BIOLOGIE
BILOLOGIE
GEOGRAFIE
CROITORIE PENTRU INCEPATORI ACASA
ANATOMIE
IMAGINI FLORA SI FAUNA
ARTICOLE
alexandru cel bun
Alexandru Ioan Cuza Domnitorul Unirii
Alexandru Macedon
Burebista
Caracterul Si Consecintele Revolutiei De La 1821
cele mai vechi popoare din romania
columna lui traian
Conventia De La Paris 1858
Cucerirea Peninsulei Balcanice
Referat, Cultura Dacilor, Cultura Dacica Istorie
.Acasa » ISTORIE » TUDOR VLADIMIRESCU SI REVOLUTIA DE LA 1821







Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Google+
TUDOR VLADIMIRESCU SI REVOLUTIA DE LA 1821


Tudor Vladimirescu si revolutia de la 1821 istorie

Context european.

Primele doua decenii ale secolului al XIX-lea sunt marcate de raspandirea rapida a principiilor revolutiei franceze, fapt care impulsioneaza lupta natiunilor asuprite impotriva regimurilor absolutiste, a imperiilor multinationale.

In 1815, la Paris, se va constitui, din initiativa tarului Rusiei, imparatului Austriei si regelui Prusiei, „Sfanta Alianta", care avea drept scop mentinerea statu-quo-ului teritorial - hotarat in acelasi an, la Congresul de la Viena - si inabusirea luptei pentru emancipare nationala. In acest scop, la Conferintele „Sfintei Aliante" de la Troppau (octombrie 1820), Laybach (ianuarie 1821), Verona (decembrie 1822) va fi adoptat principiul interventiei armate.

Sfidand existenta coalitiei conservatoare, se vor declansa miscari revolutionare in 5pa/7/s(1814-1819), Portugalia, Neapoles\ Piemont^820-1821).

In partile rasaritene si sud-estice ale continentului, lupta impotriva dominatiei otomane se va desfasura in conditiile reactualizarii „problemei orientale". Cele doua rascoale ale sarbilor, 1804-1813 si 1815-1817, miscarea de renastere a poporului grec (1821-1829), revolutia de la 1821 din Tara Româneasca vor fi receptate de diplomatia Marilor Puteri prin prisma intereselor lor economice si politice, in mentinerea sau destramarea Imperiului Otoman.

Revolutia de la 1821 condusa de Tudor Vladimirescu va fi influentata, in desfasurarea ei, de activitatea societatii secrete grecesti „Eteria". Aceasta a fost infiintata in 1814 la Odessa - pe teritoriul Imperiului Rus - din initiativa unui grup influent de comercianti greci. Scopul societatii era de a organiza fupta de eliberare a Greciei, de a reînvia gloria anticei Elade si a Imperiului Bizantin. In atingerea obiectivelor lor, conducatorii Eteriei, s-au bazat pe ajutorul militar promis de unele cercuri politice tariste, interesate in slabirea Imperiului Otoman. Planul de actiune avea in vedere organizarea unei ridicari generale antiotomane, care sa permita interventia armata tarista, sub pretextul restabilirii ordinii in Peninsula Balcanica. Noul conflict ruso-otoman astfel declansat ar fi fost ocazia mult asteptata de eliberare, de sub dominatia otomana, a grecilor, sarbilor, bulgarilor, romanilor.

In vederea realizarii planurilor sale; Eteria isi va constitui filiale (eforii) in Peninsula Balcanica, inclusiv in Tara Româneasca si Moldova, unde inalti demnitari fanarioti laici si ecleziastici, vor fi initiati in activitatea sa. La conducerea Eteriei a fost ales ca efor general Alexandru ipsilanti -fiul fostului domnitor fanariot Constantin Ipsilanti- general in armata rusa si aghiotant al tarului.
 
Cauzele revolutiei.

Fortele sociale participante.

Principalele documente programatice. Accelerarea trecerii la o societate moderna in teritoriul locuit de natiunea româna a inceput inca din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, desfasurandu-se in conditiile existentei dominatiei straine.

In conditiile slabirii monopolului comercial otoman, dupa pacea de la Kuciuk-Kainargi am MIA, spatiul romanesc va intra in orbita intereselor Marilor Puteri, fiind atras in circuitul de marfuri european. Astfel, productia agrara va fi orientata spre comercializare, fenomen care va avea drept efect extinderea rezervei stapanului de pamant, micsorarea loturilor aflate in folosinta taranilor dependenti (respectiv marirea alodiului, micsorarea sesiilor in Transilvania, Banat, Bucovina).

Constituirea marilor mosii va duce la intensificarea exploatarii taranilor dependenti (clacasi, in Tara Româneasca si Moldova, iobagi, in provinciile aflate sub dominatia habsburgica). Introducerea nartului(norma de lucru pe o zi) marea numarul zilelor de claca (in jur de 20, in Tara Româneasca si Moldova, si pana la 200, in Transilvania).

Domniile fanariote, din Tara Româneasca si Moldova, s-au caracterizat prin grave incalcari ale autonomiei: numirea directa a domnilor de catre sultan, din randul familiilor aristocrate grecesti din Fanar (cartier al Constantinopolului); transformarea Tarii Românesti si a Moldovei in teatru de razboi in timpul conflictelor ruso-austro-otomane, din secolul al XVIII-lea si inceputul secolului urmator; cedarea unor teritorii catre imperiile vecine: Bucovina, Banat -monarhiei habsburgice, Basarabia- Imperiului Rus.

In anii premergatori revolutiei, toate categoriile sociale erau nemultumite de agravarea dominatiei otomane prin intermediul domniilor fanariote. Coruptia, fiscalitatea excesiva, starea de haos si nesiguranta au facut ca, in desfasurarea evenimentelor, sa se implice atat boierimea pamanteana, cat si taranii dependenti si liberi, locuitorii oraselor - negustori, mestesugari, liber-profesionisti -intelectuali, clerici.

O forta sociala aparte, care va constitui nucleul armatei revolutionare, pandurii, vor participa la revolutie nemultumiti de pierderea privilegiilor. Acestia erau voluntari din Oltenia, inrolati in armatele austriece si tariste in timpul razboaielor ruso-austro-otomane (sfarsitul secolului al XVIII-lea - inceputul secolului al XIX-lea). In vreme de pace li se incredinta paza judetelor cu leafa si erau slobozi de bir. Din randurile lor se va desprinde personalitatea puternica a lui Tudor Viadimirescu.

Cele mai importante documente programatice ale Revolutiei din 1821 sunt: Proclamatia citita in localitatea Pades, la 23 ianuarie; Cererile norodului românesc, elaborat in februarie; Proclamatiile catre locuitorii din Bucuresti si din judete, din 16 si 20 martie.

„Proclamatia" prezentata la Pades, se adreseaza tuturor locuitorilor Tarii Românesti, indiferent de originea lor sociala, un rascolitor apel la lupta impotriva „capeteniilor noastre atat cele bisericesti, cat si cele politicesti". Se precizeaza principiile de organizare, de conducere, ale „adunarii celei obstesti", rolul ei militar si politic, conduita taranilor fata de averile boieresti.

„Cererile norodului românesc" reprezinta cel mai cuprinzator document al revolutiei, in care apar revendicari economice, sociale, politice care tintesc spre transformarea societatii românesti: eliminarea fanariotilor din dregatoriile laice si ecleziastice, promovarea in functii pe baza meritelor personale, desfiintarea vamilor interne, a unor privilegii boieresti, reinfiintarea armatei nationale etc.

In Proclamatiile din martie, adresate locuitorilor Capitalei si ai judetelor, se subliniaza obiectivul principal al revolutiei - dobandirea „drepturilor folositoare la toata obstea" - ce putea fi atins numai prin unirea fortelor sociale nemultumite de domniile fanariote: „sa ne unim dar cu totii, mici si mari si ca niste frati, fii ai uneia maici sa lucram cu totii impreuna... pentru obsteasca fericire".






vizite: 221

 

 

 

articole recente
• Acetaminofen Prospect
• Amaryl Prospect
• Micardis Prospect
• Zocor Prospect Simvastatina

 

 

 

 

 

 

eXTReMe Tracker