|
Acasa » PLANTE MEDICINALE » IENUPARUL
IENUPARUL
Ienuparul
Juniperus Communis L. — FAM. Cupressaceae
Fr.: Genevrier commun; G.: Wacholder; M.: Boroka;
B.: Mojjevelnik abîknavennîi.
Descriere: Arbust cu frunze aciculare, dispuse în verticile de cîte 3 şi fructe false — pseudobace, negre-albăstrui.
Partea utilizată: Pseudobacele [Fructus Juniperi], dar numai cele de culoare albastra [asa arata fructele coapte] care se recolteaza in lunile- X—XII- putîndu-se prelungi pînă în primăvară].
Ecologie, răspîndire: Specie invadantă în întregul lanţ carpatic (700—1400 m), adesea în palcuri sau tufărişuri, în rarişti, poieni, păşuni, putand vegeta pe solurile cele mai sărace. Recoltabil în cantităţi mai mari în toată Transilvania (mai puţin jud. Sălaj şi Satu-Mare), Moldova (jud. Bacău, Neamţ, Suceava, Vrancea), Muntenia (Argeş, Buzău, Prahova), Oltenia (jud. Gorj, Vîlcea).
Recoltare: Prin lovirea sau scuturarea uşoară a ramurilor, pentru a nu se desprinde şi pseudobacele verzi; sub locul de recoltare se pune o prelată.
Principii active: Ulei volatil (cu pinene, borneol, camfen, cadinen), substanţă amară (Juniperina), acizi organici (gliceric, 1-ascorbic, acetic, malic, formic), răşini.
Acţiune farmacologică: Diuretic cu acţiune directă asupra parenchimului renal; dezinfectant puternic al căilor renale, digestive, respiratorii; tonic-stomachic; carminativ; sudorific şi depurativ; uşor hipoglicemiant; antireumatismal.
Recomandări majore: INT. Afecţiuni renale şi ale căilor urinare (cistite, uretrite) de natură infecţioasă şi inflamatorie; edeme cardio-renale.
Alte recomandări: INT. Reumatism, gută; dispepsii, atonie gastrică; colite de fermentaţie, balonări; bronşite acute sau cronice; gripă; diabet; ateroscleroză. EXT. — Reumatism; eczeme, acnee, alte dermatoze; guturai.
Mod de administrare: INT. — Infuzie (1/2—1 linguriţă la cană) care se bea în cursul unei zile; decocţie slabă (cea 20 pseudobace la litru) luată în cursul unei zile; tinctură (20 g macerate 8 zile în 100 ml alcool), 20—25 picături de 2—3 ori pe zi. EXT. — Fricţiuni antireumatice cu ulei (5% în alcool) sau cu oţet aromatic (50 g macerate 2—3 zile în 100 ml alcool, peste care se toarnă 1 l oţet, macerîndu-se 7—8 zile); băi sau comprese cu decoct (20—30 g la litru); fumigaţii cu ienupere puse pe jar contra guturaiului. Intră în formula ceaiului antireumatic.
Contraindicaţii: In doze mari irită căile urinare, putînd duce la hematurie. Contraindicat pentru persoane cu leziuni ale căilor urinare şi pentru gravide.
Confuzii: Se pot produce cu pseudobacele de Juniperus sabina L. (cetină de negi), care sînt toxice. Caractere de deosebire: Pseudobacele au o cicatrice în formă de stea cu 3 colţuri (la J. sabina cu 4 colţuri), de regulă cu 3 seminţe (la J. sabina numai 1—2); frunzele sînt aciculare, pungente, dispuse în verticile de cîte 3 (la J .sabina sub formă de solzi imbricaţi).
|
|
.jpg)
