poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
VERSURI
ARTICOLE
afinul
albastrele
Anasonul Anason
anghinarea
arnica
brusture
busuiocul
calin
catina
chimen
cicoarea
cimbrisorul de camp
cimbrul de cultura
ciubotica cucului
coacazul negru
coada calului
coada racului
coada soricelului
cretisoara
crusin-crusinul
dudul
fasolea
fragul
frasinul frasin
galbenele
Ghimpele Holera
ghintura galbena
hameiul
iarba mare
ienuparul
inul
isopul
jneapan
lemnul dulce
levantica
lumanarica
macesul
macul de camp
maghiranul
menta
merisorul
mesteacan
murul
musetelul
mustarul alb
nalba de cultura
nalba de gradina
nalba mare
nalba mica
napraznic planta, geranium robertianum, ceai
nucul
obligeana
paducelul
papadia
patlagina
Acasa » PLANTE MEDICINALE » IENUPARUL





IENUPARUL


Ienuparul

Juniperus Communis L. — FAM. Cupressaceae

Fr.: Genevrier commun; G.: Wacholder; M.: Boroka;
B.: Mojjevelnik abîknavennîi.


Descriere:
Arbust cu frunze aciculare, dispuse în verticile de cîte 3 şi fructe false — pseudobace, negre-albăstrui.
Partea utilizată: Pseudobacele [Fructus Juniperi], dar numai cele de culoare albastra [asa arata fructele coapte] care se recolteaza in lunile- X—XII- putîndu-se prelungi pînă în primăvară].
Ecologie, răspîndire: Specie invadantă în întregul lanţ carpatic (700—1400 m), adesea în palcuri sau tufărişuri, în rarişti, poieni, păşuni, putand vegeta pe solurile cele mai sărace. Recoltabil în cantităţi mai mari în toată Transilvania (mai puţin jud. Sălaj şi Satu-Mare), Moldova (jud. Bacău, Neamţ, Suceava, Vrancea), Muntenia (Argeş, Buzău, Prahova), Oltenia (jud. Gorj, Vîlcea).

Recoltare: Prin lovirea sau scuturarea uşoară a ramurilor, pentru a nu se desprinde şi pseudobacele verzi; sub locul de recoltare se pune o prelată.
Principii active: Ulei volatil (cu pinene, borneol, camfen, cadinen), substanţă amară (Juniperina), acizi organici (gliceric, 1-ascorbic, acetic, malic, formic), răşini.
Acţiune farmacologică: Diuretic cu acţiune directă asupra parenchimului renal; dezinfectant puternic al căilor renale, digestive, respiratorii; tonic-stomachic; carminativ; sudorific şi depurativ; uşor hipoglicemiant; antireumatismal.
Recomandări majore: INT. Afecţiuni renale şi ale căilor urinare (cistite, uretrite) de natură infecţioasă şi inflamatorie; edeme cardio-renale.
Alte recomandări: INT. Reumatism, gută; dispepsii, atonie gastrică; colite de fermentaţie, balonări; bronşite acute sau cronice; gripă; diabet; ateroscleroză. EXT. — Reumatism; eczeme, acnee, alte dermatoze; guturai.
Mod de administrare: INT. — Infuzie (1/2—1 linguriţă la cană) care se bea în cursul unei zile; decocţie slabă (cea 20 pseudobace la litru) luată în cursul unei zile; tinctură (20 g macerate 8 zile în 100 ml alcool), 20—25 picături de 2—3 ori pe zi. EXT. — Fricţiuni antireumatice cu ulei (5% în alcool) sau cu oţet aromatic (50 g macerate 2—3 zile în 100 ml alcool, peste care se toarnă 1 l oţet, macerîndu-se 7—8 zile); băi sau comprese cu decoct (20—30 g la litru); fumigaţii cu ienupere puse pe jar contra guturaiului. Intră în formula ceaiului antireumatic.
Contraindicaţii: In doze mari irită căile urinare, putînd duce la hematurie. Contraindicat pentru persoane cu leziuni ale căilor urinare şi pentru gravide.
Confuzii: Se pot produce cu pseudobacele de Juniperus sabina L. (cetină de negi), care sînt toxice. Caractere de deosebire: Pseudobacele au o cicatrice în formă de stea cu 3 colţuri (la J. sabina cu 4 colţuri), de regulă cu 3 seminţe (la J. sabina numai 1—2); frunzele sînt aciculare, pungente, dispuse în verticile de cîte 3 (la J .sabina sub formă de solzi imbricaţi).






 

 

 

ultimele articole adaugate
• Oasele Craniului Si Fontanela La Copii
• Hernia Ombilicala La Copii
• Omfalocelul Omfalocel Copii
• Granulomul Bontului Ombilical