|
Acasa » PLANTE MEDICINALE » INUL
INUL
Inul- Linum Usitatissimum L. — Fam. Linaceae
Fr.: Lin; G.: Lein; M.-, R.: Len.
Descriere: Specie ierboasa, cultivata în primul rand pentru fibra sau pentru ulei, cu tulpina înalta de 60—100 cm, ramificata de la baza (la inul pentru ulei) sau numai terminal (la inul pentru fuior), frunze alterne, lanceolate, lungi de 2—3 cm si late doar de 2—3 mm, cu 3 nervuri paralele, flori albastre-azurii, pe tip 5, cate 10—15 în dicazii terminale.
Partea utilizata: Semintele (Semen Lini) care se recolteaza in lunile — VIII—IX, folosite ca atare sau sub forma de faina (Farina Lini).
Ecologie, raspandire: Inul are cerinte ecologice comune, gasind conditii bune în cea mai mare parte a tarii. Are nevoie de mai multa umiditate, uscandu-se printre primele plante în timpul secetelor prelungite. Se dezvolta mai bine pe soluri usoare sau mijlocii, afinate, aerisite, profunde, permeabile, bine structurate, bogate în humus, cu reactie usor acida.
Tehnologia de cultura: Premergatoare — lucerna, trifoi. Ingrasaminte — fosfor 50—60 kg/ha.si 25—30 kg/ha potasiu la aratura de baza; azot 30—40 kg/ha primavara, înaintea lucrarii cu cultivatorul sau combinatorul. Pregatirea terenului — aratura de toamna la adancimea de 28—30 cm, lasata în brazda cruda; primavara se discuie si apoi se aplica lucrarea cu cultivatorul în agregat, cu grapa reglabila. Insamîntare —: primavara timpuriu la 12,5 cm interval si 2—3 cm adancime, cu 60 kg seminte la ha. Lucrari de întretinere — tavalugit imediat dupa însamantare, plivit ori de cate ori este nevoie. Recoltare — cu combina C 12 cand 85% din seminte au culoarea cafenie.
Principii active: Mucilagii, lipide, protide, heterozid cianogenetic-linamarozidul, saruri de potasiu si magneziu. Actiune farmacologica: Semintele au actiune laxativa; anticatarala; antilitiazica renala; fauna: maturativa; emolienta; antiinflamatoare.
Indicatii terapeutice: INT.- Semintele în constipatii, iar faina în tratarea abceselor, furunculelor, catar gastrointestinal si respirator; litiaza renala, nefrite, cistite. EXT. — Faina: cistite; atenuarea actiunii iritante a fainii de mustar (în sinapisme); eczeme; panaritiu.
Mod de administrare: INT. — Seminte: ca atare în scop laxativ (1—2 linguri între mese sau seara la culcare) sau macerat la rece (1 lingura la cana, timp de 6—8 ore, 2—3 cani pe zi); în cataruri — infuzie (1 lingurita la cana, putandu-se adauga suc de lamaie). EXT. — Faina: cataplasme cu pasta de faina frecata cu apa calda; bai calde locale în cistite (2—4 linguri la 1/2 l apa).
|
|