poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
VERSURI
ARTICOLE
afinul
albastrele
Anasonul Anason
anghinarea
arnica
brusture
busuiocul
calin
catina
chimen
cicoarea
cimbrisorul de camp
cimbrul de cultura
ciubotica cucului
coacazul negru
coada calului
coada racului
coada soricelului
cretisoara
crusin-crusinul
dudul
fasolea
fragul
frasinul frasin
galbenele
Ghimpele Holera
ghintura galbena
hameiul
iarba mare
ienuparul
inul
isopul
jneapan
lemnul dulce
levantica
lumanarica
macesul
macul de camp
maghiranul
menta
merisorul
mesteacan
murul
musetelul
mustarul alb
nalba de cultura
nalba de gradina
nalba mare
nalba mica
napraznic planta, geranium robertianum, ceai
nucul
obligeana
paducelul
papadia
patlagina
Acasa » PLANTE MEDICINALE » INUL





INUL


Inul- Linum Usitatissimum L. — Fam. Linaceae

Fr.: Lin; G.: Lein; M.-, R.: Len.

Descriere: Specie ierboasa, cultivata în primul rand pentru fibra sau pentru ulei, cu tulpina înalta de 60—100 cm, ramificata de la baza (la inul pentru ulei) sau numai terminal (la inul pentru fuior), frunze alterne, lanceolate, lungi de 2—3 cm si late doar de 2—3 mm, cu 3 nervuri paralele, flori albastre-azurii, pe tip 5, cate 10—15 în dicazii terminale.

Partea utilizata: Semintele (Semen Lini) care se recolteaza in lunile — VIII—IX, folosite ca atare sau sub forma de faina (Farina Lini).
Ecologie, raspandire: Inul are cerinte ecologice comune, gasind conditii bune în cea mai mare parte a tarii. Are nevoie de mai multa umiditate, uscandu-se printre primele plante în timpul secetelor prelungite. Se dezvolta mai bine pe soluri usoare sau mijlocii, afinate, aerisite, profunde, permeabile, bine structurate, bogate în humus, cu reactie usor acida.
Tehnologia de cultura: Premergatoare — lucerna, trifoi. Ingrasaminte — fosfor 50—60 kg/ha.si 25—30 kg/ha potasiu la aratura de baza; azot 30—40 kg/ha primavara, înaintea lucrarii cu cultivatorul sau combinatorul. Pregatirea terenului — aratura de toamna la adancimea de 28—30 cm, lasata în brazda cruda; primavara se discuie si apoi se aplica lucrarea cu cultivatorul în agregat, cu grapa reglabila. Insamîntare —: primavara timpuriu la 12,5 cm interval si 2—3 cm adancime, cu 60 kg seminte la ha. Lucrari de întretinere — tavalugit imediat dupa însamantare, plivit ori de cate ori este nevoie. Recoltare — cu combina C 12 cand 85% din seminte au culoarea cafenie.
Principii active: Mucilagii, lipide, protide, heterozid cianogenetic-linamarozidul, saruri de potasiu si magneziu. Actiune farmacologica: Semintele au actiune laxativa; anticatarala; antilitiazica renala; fauna: maturativa; emolienta; antiinflamatoare.
Indicatii terapeutice: INT.- Semintele în constipatii, iar faina în tratarea abceselor, furunculelor, catar gastrointestinal si respirator; litiaza renala, nefrite, cistite. EXT. — Faina: cistite; atenuarea actiunii iritante a fainii de mustar (în sinapisme); eczeme; panaritiu.
Mod de administrare: INT. — Seminte: ca atare în scop laxativ (1—2 linguri între mese sau seara la culcare) sau macerat la rece (1 lingura la cana, timp de 6—8 ore, 2—3 cani pe zi); în cataruri — infuzie (1 lingurita la cana, putandu-se adauga suc de lamaie). EXT. — Faina: cataplasme cu pasta de faina frecata cu apa calda; bai calde locale în cistite (2—4 linguri la 1/2 l apa).





 

 

 

ultimele articole adaugate
• Oasele Craniului Si Fontanela La Copii
• Hernia Ombilicala La Copii
• Omfalocelul Omfalocel Copii
• Granulomul Bontului Ombilical