|
Acasa » PLANTE MEDICINALE » TROSCOT
TROSCOT
Troscot-Polygonum Aviculare L. — Fam. Polygonaceae
Fr.: Renoiiee; G.: Vogelknoterich; M.: Porcsinfii; R.: Garet pticii.
Descriere: Planta anuala, mica, mai ales taratoare, cu frunze ovate mici cu mansoane membranoase (ochree) la baza, flori mici, grupate la subsuoara frunzelor.
Partea utilizata: Partea aeriana (Herba Polygonii) care se recolteaza in lunile — VI—IX.
Ecologie, raspandire: Troscotul este o planta legata ecologic de asezarile omenesti, creste pe terenuri virane, la marginea drumurilor, a santurilor, în diferite culturi. Se adapteaza pe orice tip de sol, suporta batatorirea. Este raspandit în toata tara, mai ales în zona de campie si deal.
Recolare: Plantele se smulg si se curata de radacini sau se cosesc acolo unde cresc în masa.
Principii active: Glicozid flavonic (avicularina), tanin, acid salicilic.
Actiune farmacologica: Diuretic; remineralizant; usor hipotensiv; astringent; tonic-aperitiv; cicatrizant.
Indicatii terapeutice: INT. Afectiuni renale, reumatism, guta, hipertensiune; convalescenta, TBC pulmonar; diaree; hemoragii; anorexie. EXT. —Rani; hemoroizi.
Mod de administrare: INT. — Infuzie [1—2 lingurite la cana], 2—3 cani pe zi, în cure de lunga durata. EXT. — Bai locale, cataplasme cu decoct concentrat (3
linguri la cana).
|
|