poezii,versuri,rtete



     
CATEGORII
POZE
DIVERSE
PERSONALITATI
REFERATE
AGENDA MEDICALA
PLANTE MEDICINALE
ISTORIE
DICTIONAR AL LIMBII ROMANE
SCRIITORI
PICTORI CELEBRII
CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII
CARTE DE BUCATE
POEZII
TERAPII NATURISTE
ENCICLOPEDIE
HOMEOPATIA
ZODIAC SOLAR
PAGINA DE RELIGIE
VERSURI
ARTICOLE
afinul
albastrele
Anasonul Anason
anghinarea
arnica
brusture
busuiocul
calin
catina
chimen
cicoarea
cimbrisorul de camp
cimbrul de cultura
ciubotica cucului
coacazul negru
coada calului
coada racului
coada soricelului
cretisoara
crusin-crusinul
dudul
fasolea
fragul
frasinul frasin
galbenele
Ghimpele Holera
ghintura galbena
hameiul
iarba mare
ienuparul
inul
isopul
jneapan
lemnul dulce
levantica
lumanarica
macesul
macul de camp
maghiranul
menta
merisorul
mesteacan
murul
musetelul
mustarul alb
nalba de cultura
nalba de gradina
nalba mare
nalba mica
napraznic planta, geranium robertianum, ceai
nucul
obligeana
paducelul
papadia
patlagina
Acasa » PLANTE MEDICINALE » VASCUL





VASCUL


Vascul- Vascum  Album L. — Fam. Loranthaceae

Fr.: Gui; G.: Vogelmistel; M.: Feher fagyongy; R.: Amela belaia

Descriere: Specie semiparazită pe arbori, verde şi peste iarnă, înalta pînă la 60 cm, prinsă de substrat prin haustpri puternici.
Partea utilizată: Frunzele cu rămurele tinere (Folium Visci cum stipites) -care se recolteaza in lunile I—XII.


Ecologie, răspîndire:
Vîscul creşte semiparazit pe aproape toate speciile de foioase, mai rar pe conifere, putînd apărea şi pe arbori fructiferi (cireş, prun, măr, păr). Răspîndit în toată ţara, mai ales în Transilvania (toate judeţele, dar în special Cluj, Sălaj, Bihor, Braşov, Mureş), Moldova (Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Vrancea, Vaslui), Delta Dunării, mai puţin în judeţele de deal din Muntenia şi Oltenia.
Recoltare: Indeosebi în perioada de iarnă, deoarece se distinge mai uşor din coroana arborilor şi se evită uşor confuzia cu vîscul de stejar (Loranthus europaeus) care are frunze căzătoare. Ramurile tinere se trag cu un cîrlig prins la capătul unei prăjini lungi. Se îndepărteaza, ramurile mai groase şi fructele (cu ajutorul unei perii aspre).
Principii active: Saponozide triterpenice, alcooli (viscoli), amine (colină, acetilcolină), aminoacizi, vitamine (C, E), glicozizi, polipeptide (viscotoxină).
Acţiune farmacologică: Hipotensor accentuat; vazodilatator coronarian şi periferic; antispasmodic.
Recomandări majore: Hipertensiune.
Alte recomandări: Ateroscleroză şi tulburări circulatorii; crize de astm, tuse convulsivă, sughiţuri persistente; migrene (legate de creşterea tensiunii).
Mod de administrare: Macerat la rece (2 linguriţe în 1/2 litru apă, 6—8 ore) care se consumă în cursul unei zile; pulbere (2 vîrfuri de cuţit pe zi).
Contraindicaţii: Persoane care au suferit accidente vasculare. In cazul unor tulburări de ritm cardiac şi respirator se renunţă la tratament.
Confuzii: Caractere de deosebire faţă de Loranthus europaeus (Vîscul de stejar):
— vîscul medicinal rămîne verde peste iarnă (v. de stejar are frunze căzătoare);
—  frunze verzi-gălbui şi aproape sesile (la v. de stejar verde-închis şi peţiolate);
—  fructe albe, grupate cîte 3 (la v. de stejar gălbui şi dispuse în mici ciorchini).





 

 

 

ultimele articole adaugate
• Oasele Craniului Si Fontanela La Copii
• Hernia Ombilicala La Copii
• Omfalocelul Omfalocel Copii
• Granulomul Bontului Ombilical