|
Acasa » REFERATE » AVRAM IANCU REFERAT
AVRAM IANCU REFERAT
Referat "Avram Iancu" de Ana Blandiana
In gandirea poetica a Anei Blandiana"poezia este stare de spirit si act de cunoastere". Asistam la un adevarat proces de intectualizare a emotiei artistice. "Actul cunoastere se transforma in poezia Anei Blandiana intr-o elegie pura si inalta"[Eugen Simion].
O astfel de elegie e poezia"Avram Iancu", aparuta in volumul "Somnul din somn", din 1974. Poeziile din acest volum se situeaza, prin abordarea motivului somnului si al visului, in descendenta eminesciana si blagiana, fara sa patrunda in "voluptatea eminesciana a integrarii in ritmurile cosmice si nici sa se simta teroarea blagiana a sfarsitului".
Somnul nu este o necesitate o prefigurare a mortii. El poate fi pragul de accedere spre lumea de dincolo de realitatea imediata, spre lumea Spiritului. Imaginea lui Avram Iancu, acel "Crai al Muntilor" este proiectata in legenda. Somnul-motiv central in poezie-faciliteaza asezarea in spatiul eternitatii a chipului acestui erou al neamului nostru.
Simbol al suferintei si jertfei noastre, Avram Iancu intruchipeaza destinul tragic al colectivitatii umane. Chipul nemuritor al aceluia ce a fost "crai al suferintei noastre" este figurat, in poezia Anei Blandiana, printr-o suita de detalii ce compun imaginea tarii sub povara vremurilor. Limbajul poetic este preponderent metaforic, avand uneori inflexiunile stilului gnomic:
În urma lui se ară singur de cutremur/Pământul nostru pustiit de somn/Şi singur, sub al zilei roşu tremur, Se seamănă cu oase vechi de domn.
Ideea centrala a poeziei razbate prin versuri incandescente: Ar fi destul îndemnul din fluier să-şi suspine/Şi-ar încolţi pământul scârbit războinici grei. Mesajul Iancului se adreseaza cu demnitate generatiilor care au urmat. Poezia reprezinta stralucit dimensiunea patriotica a creatiei Anei Blandiana. Motivul somnului, devenit obsesie, sugereaza aici spectacolul trist al unui teritoriu ingenuncheat in care libertatile omului sant suprimate. Poezia este o meditatie existentiala, scrisa in acordurile grave ale elegiei filosofice.
|
|