|
Acasa » REFERATE » BAIAT SAU FATA, CROMOZOMII X SI Y
BAIAT SAU FATA, CROMOZOMII X SI Y
Referat, Baiat sau fata?, cromozomi x si y, sexul copilului
Toate fiintele vii, toate plantele si chiar bacteriile sunt impartite de natura in doua sexe: masculin si feminin. Sensul biologic al diferentierii este foarte clar: crearea unui numar cat mai mare de variante pentru selectia naturala. Cand animalul sau planta se inmulteste vegetativ sau partenogenetic (fara fecundare), toti descendentii poseda o ereditate asemanatoare, identica cu cea materna. Toti descendentii primesc numai cromozomi si gene materne. Nu are loc o recombinare; numai mutatiile introduc o anumita varietate in seriile monotipice ale descendentilor-gemeni.
Pentru evolutie, care formeaza noi specii si tipuri folosind materialul speciei din arsenalul variabilitatii, acest lucru este insuficient. Cu cat este mai mare varietatea modelelor din natura vie, cu atat mai larg este campul de actiune al selectiei naturale, care creeaza noi specii.
Inmultirea sexuata este chemata sa completeze rezervele speciei, care, in absenta ei, ar ramane extrem de sumare.
Dupa meioza, care preceda inmultirea sexuata, cromozomii perechi se despart pentru totdeauna in diferiti gameti. Ulterior, gametii parentali, proveniti din linii genealogice diferite, se contopesc pentru a da viata unui nou organism. Ei aduc in celulele nou formate un material ereditar de diferite tipuri: matern si patern.
Rezulta ca ereditatea si, in consecinta, insusirile fiecarui frate sau ale fiecarei surori nu sunt identice. Ele difera insa si de ereditatea sau de insusirile parintilor,- a avut loc o recombinare a cromozomilor si noi asociatii de gene au intrat in joc. Deci selectia naturala a dobandit materialul variat atat de necesar.
Doua sexe servesc mai bine evolutia decat unul. Cand si cum ofera organismului natura un sex sau altul?
Exista animale care îsi dobandesc sexul pe o cale foarte ciudata, desi simpla. Un asemenea individ original a fost gasit in ocean. Este viermele marin "Bonellia". Femelele de "Bonellia" au marimea unei prune si sunt prevazute cu o trompa ciudata, despicata la capat. Masculii sunt pitici chiar in comparatie cu o pruna: au o lungime doar de cativa milimetri si sunt lipsiti de trompa. Ei traiesc in tractul genital la femelei, preocupati doar de un singur lucru; fecundatia oualor. Din oua ies larve, care se îndeparteaza.
Dupa o scurta perioada de plutire, larvele se lasa la fund; din ele se formeaza femelele. Iar cele care nu se asaza pe fundul apei, ci pe trompa unei femele adulte, se vor transforma in masculi. Probabil ca anumite secretii ale trompei ii obliga la aceasta.
Daca exemplarul tanar de Bonellia va deveni mascul sau femela este doar un joc al întamplarii, depinzand de substratul pe care se va fixa larva. De aceea raportul sexelor la "Bonellia" nu este constant, uneori intalnindu-se un excedent de masculi, alteori de femele.
Mult mai constant este acest raport în cazul cand actioneaza mecanismul genetic de determinare a sexului. Asemenea mecanism functioneaza la majoritatea animalelor si plantelor. El este foarte putin complicat. Pur si simplu unul dintre cele doua sexe, de obicei cel masculin (uneori si cel feminin), primeste in momentul conceptiei ca semn al prerogativelor sale masculine sau feminine un cromozom special, numit cromozomul Y. Partenerul sau omolog este cromozomul X.
Cromozomul X este un cromozom normal, in timp ce cromozomul Y este de obicei foarte mic, nedezvoltat si poarta un numar mult mai mic de gene decat cromozomul X.
La majoritatea animalelor, sexul masculin este heterogamet, adica în genotipul sau coexista doi cromozomi sexuali diferiti: X si Y. Masculii unor asemenea animale poseda doua tipuri diferite de gameti: jumatate poarta un cromozom X, jumatate un cromozom Y. Sexul feminin este homogamet, intrucat celulele femelelor poarta doi cromozomi X. La pasari, fluturi si unii pesti, femelele, dimpotriva, sunt inzestrate cu cromozomi sexuali diferiti, neperechi, adica sunt heterogametici, iar masculii sunt homogametici. Ei au cromozomi sexuali perechi, identici (XX).
La formarea gametilor (la masculii heterogameti), în urma meiozei, 50% din toti spermatozoizii primesc coromozomi X, iar 50% doar cromozomi Y.
Femelele formeaza intotdeauna gameti monotipici cu cromozomi X. Gametii masculini si feminini se contopesc si dau nastere in proportie egala la doua tipuri de zigoti. Unii numai cu cromozomi X; vor fi femele. Altii cu cromozomi X si Y, care se vor dezvolta in masculi.
Acelasi mecanism genetic dirijeaza si determinarea sexului la om. Barbatii sunt heterogametici. In genotipul lor sunt doi cromozomi sexuali diferiti, X si Y. De aceea si spermatozoizii sunt diferiti: jumatate poarta cromozomi X, jumatate cromozomi Y. Femeile poseda doi cromozomi X. Ovulele lor sunt monotipice, toate cu cromozomi X. Cand ovulul se contopeste cu un spermatozoid purtator de cromozomi X, se nasc fetite. Iar cand se uneste cu un spermatozoid inzestrat cu cromozom Y, baieti.
Intrucat numarul spermatozoizilor cu cromozomi X si Y este identic, teoretic numarul baietilor nascuti trebuie sa fie tot atat de mare ca al fetelor. In realitate, dupa datele statistice, la 100 de fete se nasc 107 baieti.
Dar daca vom face calculele cu noua luni in urma, in momentul conceptiei, se observa ca printre embrioni numarul baietilor este si mai mare. Aproximativ 114 la 100 de fete.
Care este explicatia?
Se presupune ca spermatozoizii cu cromozom Y sunt mai usori decat spermatozoizii cu cromozom X. Acesta din urma este insa mult mai mare decat partenerul sau Y. Spermatozoizii Y ajung astfel mai repede la ovul decat spermatozoizii X si il fecundeaza mai des. Tocmai de aceea numarul baietilor printre embrionii timpurii este mai mare decat al fetelor.
Ulterior însa, în perioada dezvoltarii intrauterine, mor mai multi baieti decat fete. Iar raportul nou-nascutilor se apropie de 107 : 100.
Fetele si femeile în general sunt mai rezistente decat baietii si barbatii. Aceasta se datoreste, probabil, prezentei celor doi cromozomi X. Micul cromozom Y nu compenseaza, probabil, complet toate însusirile cromozomului X pierdut de sexul masculin. In orice caz, si dupa nastere mortalitatea baietilor si mai tarziu a barbatilor este mai mare decat a reprezentantelor sexului "slab". Cu varsta, raportul 107 : 100 se modifica in sens invers, in sensul predominarii numarului femeilor asupra numarului barbatilor.
|
|
