|
Acasa » REFERATE » CONSTIPATIA SI FIBRELE VEGETALE, ALIMENTARE
CONSTIPATIA SI FIBRELE VEGETALE, ALIMENTARE
Referat, Constipatia si fibrele vegetale, surse de fibre
Efectele laxative ale taratelor cunoscute de cateva secole au fost abia acum reactualizate de studiile epidemiologice întreprinse de Burkitt si Trowell asupra populatiei engleze cu tranzit digestiv întarziat si scaun redus printr-o hrana saraca în fibre vegetale, comparativ cu locuitori africani beneficiind de o alimentatie bogata în fibre. De la început au fost confirmate efectele asupra motricitatii colonului si vitezei de tranzit: 20 g tarate adaugate ratiei zilnice accelereaza ritmul lent, depasit de 3 zile, încetineste pe cel rapid, sub 24—36 ore, fara a deregla pe cete normale. Totodata volumul si consistenta scaunului devin normale. Un tratament corect implica însa mai întai precizarea cauzelor constipatiei si combaterea lor. Distingem:
A. constipatie prin tulburari ale fiziologiei colonice:
a) hidratare insuficienta: scaun uscat, dur, progreseaza încet, se fragmenteaza în portiuni mici, care nu mai pot stimula miscarile de evacuare (ex.: un trata ment diuretic prelungit ca în hipertensiunea arteriala);
b) tulburari neuromusculare: inervatia vegetativa parasimpatica mareste motricitatea intestinala si relaxeaza sfincterul anal, în timp ce simpaticul manifesta un efect inhibitor (ex. tratament medicamentos: antispastice atropinice, sedative, tranchilizante, antidepresive, papaverina, codeina, sau afectiuni generale: hipotiroidie, hipercalcemie, hipokaliemie etc);
B. constipatie prin dereglarea evacuarilor:
a) incapacitatea de a creste presiunea abdominala (prin hernii, eventratii, obezitate, insuficienta cardiorespiratorie);
b) hipertonia aparatului sfincterian anorectal (hemoroizi, fisuri);
c) imobilitatea colonului sigmoid prin aderente de vecinatate (tumori, afectiuni uteroovariene, infectii diverticulare); d) factori psihici (ora sau conditii nepotrivite pentru defecatie, pudoare, afectiuni psihice);
C. constipatie prin carente alimentare, intestinul neavand ce evacua.
Constipatia poate fi de asemenea o manifestare psihosomatica a factorilor de stress din viata sociala, deci lipsita de suport organic.
Ratiunea fiziologica a fibrelor vegetale se bazeaza pe interdependenta dintre caracterul propulsiv al motricitatii intestinale si hidratarea continutului intestinal. Un volum crescut al acestuia declanseaza reflex, unde de propagare, care îi asigura înaintarea. La un volum mic survin doar inele locale de contractie care închid lumenul intestinal blocand avansarea. De aceea scaunele moi, hidratate, vor fi mai usor evacuate docat cele tari, deshidratate. Intestinul gros al unui constipat se contracta puternic, des, dar pe un lumen putin ocupat, astfel ca va lipsi efectul propulsiv. O prima consecinta: slabirea peretelui la locurile de mai mica rezistenta pe unde trec vasele sanguine, cu aparitia unor dilatari, de forma pungulitelor sau a degetului de manusa. Acestea sunt diverticulii al caror procent, la cei trecuti de 50 de ani, ajunge la 20. Hemoragiile intestinale si infectiile sunt complicatiile obisnuite ale acestei afectiuni numita diverticuloza colica.
Fibrele vegetale remediaza fondul constipatiei cronice asigurand un volum si un tranzit normale, iar tabletele de tarate reprezinta acum tratamentul optim al diverticulozei necomplicate. Ele atrag direct apa din lumen îngloband-o în interstitiul lor, dar intervin si indirect. In colonul ascendent celulazele bacteriene ataca fibrele eliberand bioxid de carbon si acizi grasi volatili (acetic, butiric), a caror absorbtie este redusa, în schimb acestia atrag apa printr-un mecanism osmotic formand geluri, deci un continut colic hidratat, voluminos.
Puterea higroscopica a fibrelor vegetale este direct proportionala cu dimensiunea lor, fiind foarte mica la cele sub 1 mm. Prin fierbere însusirile higroscopice se reduc mult. Pectinele si hemicelulozele (manoza, arabinoza, xiloza si alte zaharuri) se gasesc în portiunile cu crestere rapida a vegetalelor (zarzavaturi, legume), în timp ce tulpinile adapostind vasele sunt bogate în lignina si celuloza. Atat partea externa a grauntelor de cereale cat si embrionul contin mai multa celuloza si hemiceluloza, care alcatuiesc in total taratele in timp ce amidonul este situat intern.
Procedeele actuale de extractie cu alcool si eter ofera indicatii destul de relative asupra continutului în fibrat cel real de fibre alimentare.
Un continut bogat in fibre alimentare:
12% la 100 g aliment îl au taratele; 5,3% fasolea boabe, în timp ce faina integrala 2%, dar cea de extractie ca si malaiul doar 0,2%. Majoritatea fructelor si legumelor contin între 0,5 — 1,5% fibre, iar orezul decorticat 2%. Cartofii au 0,5% fibre.
Regimul în constipatia cronica va trebui sa contina, pe langa fructe din care nu vor lipsi merele si prunele atat de recomandate în vechile prescriptii, zarzavaturi, fiind prezente varza de Bruxelles, morcovii, cartofii, într-o forma cat mai putin preparata culinar. In caz ca se folosesc taratele ele se vor adauga 10—15 g/zi regimului obisnuit plus cel putin 200 g fructe si zarzavaturi. Efectul taratelor se stabileste mai tarziu si este recomandabil a nu se concluziona asupra ineficacitatii, mai devreme de o luna. Preparatele de tarata vor fi administrate progresiv, începand cu 5 g/zi în primele 5 zile, apoi cate 10 g alte 5 zile si daca e necesar 15 — 20 g/zi. Cu timpul cantitatea necesara unui efect bun devine mult mai mica. De multe ori flatulenta, pe care o provoaca în primele zile, deceptioneaza, dar ea cedeaza cu instalarea primelor scaune moi si abundente, cand de altfel dispar si semnele generale ale constipatiei cronice: cefalee, inapetenta, tulburari dispeptice. Daca neplacerile iritatiei colice sunt mai mari, le vom combate cu succes prin antispastice.
|
|
