|
Acasa » REFERATE » CUVINTE IMPRUMUTATE DIN ALTE LIMBI, EXEMPLE
CUVINTE IMPRUMUTATE DIN ALTE LIMBI, EXEMPLE
Referat, Cuvinte imprumutate din alte limbi, exemple
Ca mijloc extern de imbogatire a vocabularului, imprumutul reprezinta o consecinta lingvistica a unor factori de natura extralingvistica, dintre care amintim: convietuirea populatiilor, vecinatatea geografica, legaturile politice, economico, cultural-stiintifice dintre popoare.
Vocabularul limbii romane contemporane cuprinde, pe langa cuvintele mostenite (latinesti si autohtone), numeroase cuvinte imprumutate, de-a lungul vremii, din limbile popoarelor cu care romanii au venit in contact direct sau indirect.
Sa retinem un aspect firesc si explicabil in contactele si relatiile reciproce dintre doua limbi: imprumuturile lexicale nu se fac intr-un singur sens, adica nu imprumuta doar una dintre limbi, ci si cealalta. In cazul nostru, nu numai romana a luat cuvinte din alte limbi, ci si invers: cuvinte romanesti au patruns in vocabularul limbilor vorbite de popoarele vecine cu romanii.
Lingvistii care s-au ocupat de istoria si evolutia vocabularului romanesc au aratat ca imprumuturile pe care le-a facut romana, in diferite etape ale dezvoltarii ei, au avut loc pe doua cai:
a) pe cale directa, care presupune un contact nemijlocit intre populatii vorbind limbi diferite; acestea sunt imprumuturi orale, care au caracter popular;
b) pe cale indirecta, prin intermediul scrisului, al cartilor, al culturii in general; acestea sunt imprumuturi culte.
In legatura cu imprumuturile slave din limba noastra, trebuie sa facem deosebire intre cuvintele patrunse pe cale culta, carturareasca, asa-numitele slavonisme, si cele populare, puse in circulatie pe calea vorbirii. Daca primele au o sfera de circulatie limitata sau au iesit din uz, au devenit arhaisme, cele populare au avut o sfera de circulatie mai larga, unele dintre ele patrunzand in vocabularul fundamental al limbii romane.
Dintre imprumuturile mai vechi care se folosesc si astazi mentionam cateva exemple indicand si limba din care provin:
- slava: brazda, coaja, drag, glas, grija, izvor, (a) iubi, mandru, munca, obicei, (a) obosi, (a) porunci, plug, slab, veac, vesel.
- maghiara: chip, hotar, lacat, mestesug, oras.
- turca: basma, cafea, chiftea, dulap, dusumea, halva, iaurt, mahala.
- greaca: (a) molipsi, (a) plictisi, taifas, tipografie.
Dintre imprumuturile neologice amintim mai intai pe cele datorate latinei savante, deci cuvinte intrate in vocabularul romanesc pe cale livresca, inca dinainie de secolul al XIV-lea (un loc aparte fiind ocupat de substantivele cu terminatia -(t) "ie" de tipul conditie, exceptie), dar si pe cele din:
- franceza: (cuvinte sau sintagme patrunse, prin intermediul scrierilor): automobil, apa de toaleta, consacra, fular, mercerie, precursor. Multe dintre cuvintele din franceza reprezinta calcuri.
- italiana: acont, bariton, capodopera, chitara, contabil, duet, solfegiu, spaghete, virament.
- rusa: activist, agrotehnica, combinat (subst.), foto, reportaj, mecanizator.
- germana: bormasina, cocs, matrita, rola, sina.
- engleza: baschet, fotbal, meci, set, tenis.
Romana a continuat sa imprumute din engleza din diferite domenii — medicina, cinematografie, economie etc. Fie ca sunt anglicisme propriuzise, fie ca sunt americanisme, termeni ca biomedicina, computer, dispecer, mass-media, marketing, radar, stres, transplant, week-end s.a. circula astazi in limbajul stiintific, al presei sau in vorbirea curenta.
Imprumuturile din diferite limbi s-au adaptat sistemului fonetic si morfologic al limbii romane, multe s-au incetatenit in limba de cultura, fiind folosite curent. Ele s-au dovedit a fi imprumuturi lexicale necesare, contribuind la imbogatirea vocabularului.
Trebuie retinut faptul ca odata, cu cuvintele s-au imprumutat sufixe si prefixe care au servit in romana la formarea de noi cuvinte. Astfel, sunt imprumutate: din "slava" sufixele -"eala", -"ean" si prefixele "ne"-, "raz"-; din "turca" sufixele -"giu", -"lac"; din "franceza" prefixele "con"-, "inter"- s.a.
|
|
