|
Acasa » REFERATE » DELIMITAREA PROPOZITIILOR IN FRAZA, ANALIZA
DELIMITAREA PROPOZITIILOR IN FRAZA, ANALIZA
Referat, Delimitarea propozitiilor in fraza, analiza, exemple
Dupa ce in etapele precedente (A si B) s-au identificat, mai intai, predicatele si subiectele si apoi conjunctiile, se poate trece la cea de a treia etapa in care textul urmeaza sa fie impartit in propozitii. Pentru delimitarea propozitiilor se tine seama de regula generala dupa care in fiecare propozitie se gaseste un predicat si fiecare conjunctie subordonatoare introduce o propozitie subordonata.
Daca se ia in consideratie ca atat predicatele cat si conjunctiile au fost identificate si evidentiate prin semne grafice speciale inca din etapele anterioare (A si B), s-ar parea ca delimitarea textului in propozitii este o operatie simpla, fara dificultati si aproape mecanica. In realitate, si pentru etapa delimitarii propozitiilor este nevoie de o atentie deosebita, deoarece situatiile intalnite in texte sunt foarte variate si adeseori chiar complicate.
Dificultatile care se pot ivi in cursul acestei etape sunt rezolvate, in mare parte, din etapa precedenta consacrata conjunctiilor. Daca le mentionam totusi si aici, o facem tocmai fiindca situatia priveste si etapa delimitarii propozitiilor si, mai ales, pentru a fi siguri ca nu scapa atentiei celui care face analiza.
Bara cu ajutorul careia delimitam propozitiile se pune intre sfarsitul unei propozitii si inceputul alteia. De obicei, acest loc este marcat de prezenta unei conjunctii care este coordonatoare, cand leaga doua propozitii de acelasi fel, sau subordonatoare, cand introduce o subordonata.
Exemple:
1. Elevii buni isi pregatesc lectiile din vreme si inainte de a pleca la scoala le repeta.
2. Elevii isi pregatesc lectiile din vreme, ca sa aiba timp si pentru lectura si odihna.
3. Elevii isi pregatesc lectiile din vreme, ca sa aiba timp pentru lectura si ca sa si le reaminteasca le repeta inainte de plecarea la scoala.
In primul exemplu, cele doua propozitii de acelasi fel sunt in raport de coordonare marcat cu ajutorul conjunctiei coordonatoare copulative "si". De obicei bara se pune inainte de "si". In acest caz, ar insemna ca "si" apartine de propozitia a doua. In realitate "si" nu tine nici de propozitia a doua, nici de prima, ci face legatura intre doua propozitii de acelasi fel. Pentru a arata cel mai bine aceasta situatie, "si" trebuie pus intre bare, deoarece numai in felul acesta "si" ramane ceea ce este de fapt: conjunctie coordonatoare copulativa.
In al doilea exempm, bara se pune dupa "vreme", unde se termina prima propozitie si inainte de "ca sa", conjunctie subordonatoare, prin care se introduce propozitia subordonata urmatoare. Cele doua indicatii: sfarsitul unei propozitii si inceputul celeilalte nu coincid intotdeauna. De aceea e bine sa ne deprindem sa ne referim la amandoua indicatiile.
Iata un exemplu, unde cele doua indicatii nu se suprapun.
Elevii isi pregatesc din vreme lectiile ca sa aiba si timp de odihna, servieta ca sa aiba cartile stranse la un loc si uniforma ca sa nu piarda mult timp cu imbracatul.
Fraza data nu poate fi impartita corect decat daca tinem seama si de sfarsitul propozitiei regente, alaturi de conjunctiile subordonatoare. Astfel, vom pune bara inainte de conjunctia "ca sa", repetata de trei ori in fraza, fiindca introduce trei circumstantiale de scop.
Daca ne referim insa la propozitia principala remarcam ca ea cuprinde si cuvintele: "servieta si uniforma".
In cel de al treilea exemplu, fraza se poate imparti in propozitii daca tinem seama de toate indicatiile date: sfarsitul si inceputul propozitiilor, conjunctiile coordonatoare si cele subordonatoare. Fraza incepe cu o propozitie principala care se termina cu cuvantul "vreme", dupa care punem,bara, deoarece de aici incepe propozitia subordonata introdusa prin conjunctia "ca sa". Subordonata se termina cu cuvantul lectura, unde se pune bara, fiindca aici se afla si conjunctia coordonatoare "si".
Dupa conjunctia "si" punem bara, pentru ca urmeaza o subordonata introdusa prin conjunctia "ca sa". Cine e obisnuit sa o grupeze impreuna cu propozitia urmatoare va considera ca este indreptatit sa o faca, intrucat dupa parerea lui, "si" leaga doua propozitii de acelasi fel. Cine s-a deprins sa considere pe "si" ca pe o conjunctie coordonatoare copulativa care leaga propozitii de acelasi fel, intre care exista un raport de coordonare, isi va da seama ca in aceasta situatie sunt numai cele doua propozitii principale. (Elevii isi pregatesc lectiile, din vreme... si... le repeta inainte de plecarea la scoala.) Desi propozitiile subordonate sunt amandoua finale, ele nu pot fi legate prin conjunctia "si" din cauza ca ele nu sunt legate printr-un raport de coordonare. Fiecare din cele doua propozitii subordonate depinde de alta regenta.
Pentru a ilustra cat mai clar raporturile din aceasta fraza, o vom repeta asezand si barele.
Elevii isi pregatesc lectiile din vreme |ca sa aiba timp pentru lectura | si | ca sa si le reaminteasca | le repeta inainte de plecarea la scoala.
|
|
