|
Acasa » REFERATE » DENUMIRI GEOGRAFICE DIN ROMANIA, ORIGINE
DENUMIRI GEOGRAFICE DIN ROMANIA, ORIGINE
Referat, Denumiri geografice din romania, originea numelui
De unde le vine oare numele Carpatilor ? Unii dintre cei care cerceteaza istoria cuvintelor considera ca au fost numiti astfel fiindca in cuprinsul lor traiau carpii, o ramura a populatiilor dacice. Altii sustin ca acest toponimic isi are obarsia intr-un stravechi cuvant de origine pelagica — carpathos — ce insema stanca, munte. Aceasta varianta este cea mai probabila.
"Raraul" isi datoreste numele unui imprumut metaforic. Inaltimea lui a starnit muntenilor comparatii sugestive: rarau i se spune de catre localnici si unui neam de soim ce zboara sus, peste culmi.
"Vrancea", masivul muntos de la zona de curbura a Carpatilor orientali spre apus, isi -deriva numele dupa legenda din cel al Tudorei Vrancioaia care a gazduit in casa ei pe Stefan cel Mare, cand, invins de gloatele turcesti, ratacea prin coclaurii muntilor. Baba Tudora, romanca vrednica, a chemat langa ea pe cei sapte feciori voinici ai ei si i-a trimis de au strans pe toti pastorii ce se aflau cu oile pe plaiurile muntilor acestui tinut. Pornind cu oaste noua, Stefan cel Mare i-a invins si i-a alungat din tara pe turci. Drept rasplata el a daruit feciorilor Vrancioaiei cei sapte munti din acesata regiune ca sa-i stapaneasca din neam in neam fara vreun amestec si tunburare din partea cuiva".
Marele nostru om de cultura B. P. Hasdeu, care a facut isemnate cercetari istorice cu privire la trecutul tarii noastre, pune in legatura -numele de Vrancea cu cuvantul traco — dacic -vrana — ceea ce inseamna padure.
Alti cercetatori pretand ca numele se trage de la cuvantul latinesc "frango-frangere", care inseamna frangere, deoarece regiunea se gaseste la curmatura Carpatilor.
"Muntii Zanoaga" isi afla denumirea — dupa caz si conditii geografice — in termenul zanoaga, care inseamna vale intra montana, aflata la adapost de vanturi, sau adancitura înt-un tinut muntos.
Toponimicul "Palanca" — cunoscut mai ales prin trecatoarea intermontana Ghimes-Palanca — este intalnit in multe locuri din tara. Uneori in forma "Palanga" sau "Palanguta".
Sensul vechi, popular, al acestui cuvant este acela de graditura, loc intarit, fortificatie militara. Nu intamplator a fost astfel numit piscul Palanca, inaltime inconjurata (povarnisuri abrupte, prapastioase, unde se refugiau satenii de la poalele dealurilor cand navaleau ostile tatare. Intariuira naturala, vechiul punct vamal Palanca era in trecut si zona in care se ridicau fortificatiile militare ale trupelor de granita.
Numele raului "Lotru" e in fond o metafora. In limba secolelor din urma "lotru" insemna "hot care fura din padure", ( graiul popular ii da si alte intelesuri cuvantului: istet, sprinten, iute. Apa repede in regiunile sale dinspre obarsie, Lotrul si-a castigait pe drept numele.
Dar "Moldova" ? Atat cursurile de apa Moldova Noua, Moldova Veche, Moldova-Aluni, Moldova-Cruhla, Moldova Stirbul cat si intregul tinut geografic isi datoreaza numele coniferelor (molizilor) care alcatuiesc paduri dese atat in regiunea obarsiei apelor, cat si de-a lungul vaii, in Bucovina Moldova inseamna deci "tara molizilor".
Doftana (Campina) ea si alte locuri si localitati cu nume asemanatoare — Doftanetul Mare, Doftanetul Mic, Doftanita (Campina, Bacau), sunt toponimicele unor locuri si asezari situate in regiuni petrolifere. Filologii socot ca originea acestor denumiri geografice trebuie cautata in faptul ca, in apele care strabateau aceste zone purtau urme de pacura. Cum pacura se aseamana cu dohotul, mai mult cunoscut altadata, confuzia sau, in cazul in care este o comparatie, metafora este perfect explicabila.
Iata acum in cateva randuri "istoria" denumirilor pe care le poarta unele orase din tara.
Costanta, mare oras portuar de pe tarmul Marii Negre, stravechiul Tomis al antichitatii si mai tarziu insemnata colonie elena in tara getilor, a fost distrusa aproape din temelii de catre triburile migratoare ce veneau dinspre nord. Orasul a fost refacut cam in al doilea deceniu al secolului al IV-lea al erei noastre, de catre imparatul roman Constantin cel Mare [306-337] care-l numi Constantiana.
Iasi — primul oras al Moldovei - isi datoreste numele intemeietorului sau, un anume Ias, dupa cum si Husi are aceiasi origine. Tot astfel Calimanesti deriva de la Caliman si Dragasani de la Dragu.
Giurgiu este o asezare ce numara multe secole. Inscrisurile feudale il amintesc ca targusor inca din primele decenii ale secolului al XV-lea. El fiinta in vecinatatea unui castel ridicat de Mircea Voda la sfarsitul secolului al XIV-lea, pe unul dintre cele mai importante vaduri ale Dunarii spre Turcia. Acest castel intarit cu ziduri de 24 picioare grosime si inalte turnuri de piatra purta numele de cetatea Sf. Giurgiu (pronuntie veche a lui Gheorghe). Dominand targul, cetatea pe care in 1399 o aflam in document ca loc de scaun al Damnului a imprumutat numele localitatii care astazi a devenit unul din importantele porturi dunarene din tara noastra.
Trecatoarea "Turnu Rosu" si-a imprumutat numele de la un turn de piatra roscata, ridicat pe la 1370 de regele Ludovic al Ungariei, pentru a supraveghea defileul Oltului.
O origine relativ apropiata din punct de vedere istoric are si numele orasului Turnu Severin, aflat in vechime in aropierea unui castel fortificat roman, castel ridicat de imparatul Septimiu Sever pentru a apara podul peste Dunare de la Drubeta.
Toponimicele se vadesc astfel de multe ori adevarate arhive comprimate ale istoriei; ele incorporeaza uneori notiuni si relatii pe care timpul le-a acoperit cu pulbere. Iata, de pilda, exista in cuprinsul tarii o seama de locuri ce poarta numele de Obcina (Bacau, Ciuc, Campulung), Obcinioara, Opcina, Obcina Crucilor. Obcina semnifica in Moldova si Tnansilvania coama muntilor care leaga o culme cu alta, coama relativ neteda peste care se poate circula cu caruta sau cu alt vehicul. Toate locurile ce poarta numele de obcina au aceste caracteristici geografice. Dar obcina mai are pe firul istoriei cuvintelor si un inteles mai adanc, cu serioase rezonante istorice si social-economice. El semnifica in epoca relatiilor prefeudale si feudale, in primul rand, obste, proprietate comuna, desemnand acele locuri muntoase acoperite de paduri si pasuni, proprietate indevalmasie a unei comunitati satesti. Cum s-a ajuns la intelesul de azi ? El deriva din faptul ca tocmai in aceste regiuni inalte acoperite de paduri mai putin ravnite de dregatori si boieri, inclinati mai degraba sa-si insuseasca campuri de grane, livezi si podgorii s-au pastrat mai multa vreme vechile forme de proprietate comuna a pamantului.
O alta expresie a relatiilor social-economice si juridice din timpurile mai vechi o constituie toponimicul Ohaba.
Foarte multe locuri si localitati din Banat, Ardeal si Oltenia poarta acest nume.
Cuvantul isi afla originea intr-un vechi termen juridic ohaba, al carui inteles era: pamant, proprietate scutita de dari catre stat. Cu timpul, pamanturile taranesti au pierdut acest privilegiu; termenul a iesit din uz prin uitarea sensului initial restrangandu-se la o functie de delimitare strict toponimica de delimitare geografica a unui loc sau a vetrei satului.
Pe harta tarii se imtalnesc numeroase localitati ce se mese Slobozia. In decursul secolelor — incepand cu al XV-lea si sfarsind cu al XIX-lea — slobozii se chemau satele formate de locuitorii veniti din alte parti ale tarii, unii chiar straini sositi sau adusi de peste hotare, comunitati satesti ce se bucurau de scutire de dari o vreme oarecare, precum si de libertatea de a-si pastra credinta si graiul. Aceste slobozii erau infiintate prin hrisoave domnesti, colonizarea noilor veniti facandu-se pe mosiile domnnesti, boieresti ori manastiresti. Slobozenii erau formate uneori si din robi eliberati.
Printre numeroase localitati cu nume aparent bizare, Basnegi, Boaneag, Nohai, Liteni, se intalnesc pe harta Romaniei si denumirile de Satchnez (Timis), Chiniz (Bihor), Chineja si fundul Chinejei (Buzau). Daca cele dintai toponimice amintesc nationalitatea primelor familii ce au durat asezarea respectiva - bosnieci (Basnegi, Bosneg), tatari (Nohai), ori lituanieni [Liteni] aici nu-i vorba nici pe departe de o asezare de chinezi. Denumirea localitatii isi are obarsia in cuvantul cneaz, care in vechime avea sensul de stapanul satului, primarul obstei satesti. Tot aceeasi origine are si numele localitatii Chiajna [Bucuresti].
Numeroase sunt localitatile rurale care evoca prin numele lor, slujbe si dregatorii ale vechilor curti domnesti. Asa Armasul si Lunca Armasului amintesc de armas, ostean insarcinat cu apararea domnitorului si a dregatorilor.
Toponimicele "Banul" din raionul Baia de Arama, Drumul banului (Ilfov), Baneasa Hagiului (Ilfov), Bania (Bozovici, amintesc de buna seama de vechii stapanitori ai acelor pamanturi, banii. Banul era titlul inaltilor dregatori imputerniciti de domnul Tarii Romanesti sa carmuiasca Oltenia.
Comisul (Arges), Dealul Comisului (Vaslui), Grindul Comisanului, Magura Comisanului (Teleorman) isi trag obarsia din cuvantul comis, adica scutier. Hatmani (Tg. Ocna) din hatman comandant suprem al armatei domnesti; Spatarul Buzau), Spatari (Vaslui), Movila Spatarului (Buzau) amintesc pamanturile stapanite candva de unul din spatarii tarii demnitar al curtii, care in epoca feudala avea sarcina de a purta spada domnului.
Toponimicele Gramaticul si Gramaticesti evoca o alta dregatorie, de rang mic, logofatul, gramaticul, scriitorul de acte al curtii.
vizite: 148
|
|
