|
Acasa » REFERATE » DERIVAREA CUVINTELOR, DERIVARE CU PREFIXE
DERIVAREA CUVINTELOR, DERIVARE CU PREFIXE
Referat, Derivarea cuvintelor, derivare cu prefixe, exemple
Limba romana isi imbogateste vocabularul prin procedee interne — derivarea (cu sufixe si prefixe), compunerea, schimbarea clasei morfologice — si prin procedee externe — imprumuturile si calcul lingvistic.
Din punct de vedere functional, prefixele seamana cu sufixele, in sensul ca ajuta la formarea unor cuvinte noi. De cele mai multe ori derivatele cu prefixe apartin aceleiasi clase lexico-gramaticale ca si cuvantul-baza la care s-au adaugat; verbe: "citi"> "reciti", "sara"> "desara"; substantive: "dreptate"> "nedreptate"; adjective: "cunoscut"> "arhicunoscut". Cand derivatul cu prefix are alta clasa morfologica decat cuvantul-baza, intervine de obicei si un sufix. De exemplu: de la substantivul "dragoste" se formeaza verbul "indragosti" in care apar prefixul "in"- si sufixul -"i". Astfel de derivate (ca "indragosti") se numesc derivate "parasintetice".
Prin derivarea cu prefixe se pot forma in romana:
- substantive: "con"satean, "ne"adevar, "in"disciplina.
- adjective: "ne"drept, "ne"educat, "anti"razboinic, "extra"fin, incomplet.
- verbe: "des"face, "in"dulci, "ra"suci, "re"aminti, "supra"pune.
Cateva observatii referitoare la unele prefixe foarte productive astazi.
Prefixul "ne"-, care este deosebit de productiv, are rolul de a nega intelesul exprimat de cuvantul-baza, de aceea se si numeste prefix negativ. Cu el se formeaza adjective si substantive: "necuviincios", "nemilos", "nemuritor", "neanduplecat", "nelinistit"; "necuviinta", "neagresiune", "nesiguranta", "nevinovatie", "neplacere", "nesupunere", "nesansa".
Prefixul "re"-, productiv (indeosebi in limba literara), formeaza verbe, aratand repetitia (iteratia): "realege", "reaminti", "reciti", "reanfiinta", "retipari".
Exista in romana contemporana numeroase derivate cu prefixe folosite in terminologiile de specialitate. Prefixele respective sunt — cele mai multe — internationale, de origine greaca sau latina.
Iata cateva exemple:
- "bi"- (lat.) "doi, dublu, de doua ori": "bi"lunar, "bi"anual.
- extra- (lat.) "exterior; in afara de orice comparatie, exceptional": "extr"acelular; "extra"fin.
- hiper- (grec.) "peste masura de, in grad foarte mare": "hiper"sensibil, "hiper"tensiune.
- hipo- (grec.) "foarte mic, foarte putin": "hipo"aciditate
- post- (lat.) "dupa": "post"belic, "post"pune.
Trebuie subliniat faptul ca, derivarea cu sufixe, ca si cea cu prefixe, are "caracter sistematic". Pe baza unor modele existente si uzuale in vocabular, cunoscand partile componente ale cuvintelor, vorbitorii de limba romana pot crea si pot recunoaste familii de cuvinte (asa cum vor cere unele exercitii din culegere).
Fara a intra in amanunte, mentionam ca exista in afara de derivarea propriu-zisa (sau progresiva) despre care am vorbit pana aici si o "derivare regresiva" care consta in crearea unui cuvant nou prin eliminarea canta > cant, auzi > auz).
Tipica pentru acest procedeu este formarea substantivelor masculine nume de arbori si arbusti fructiferi de la substantivele feminine nume de fructe, care sunt mai vechi decat numele pomilor (coacaza > coacaz, maslina > maslin, portocala > portocal), prin suprimarea lui -"ii", care este sufix motional.
|
|
